Şocul anilor 2000, în care moravurile sunt decăzute, iar munca este alienantă, impune o detașare de clişeele vieţii. Un bărbat se aventurează să îşi reinventeze identitatea şi devine boem. Stilul boem este legat de Praga, capitala Boemiei, a cărei cetate încorporează elemente gotice, neo-clasice, baroce, romantice, fiind, așadar, un mix reuşit şi echilibrat, imposibil de copiat.
Modul în care oamenii integrează modelele este prea complicat şi prea subtil pentru a fi tratate în termeni de bine sau de rău absolute. Iată, spre exemplu, două sfaturi pe care le oferea un mare scriitor din secolul al XX-lea unei tinere doamne: să nu-şi dezvelească genunchii în public şi să nu vorbească niciodată despre ea însăşi. Scriitorul nu s-a demodat, doar sfaturile lui. G. Călinescu îşi exprima punctul de vedere privind evoluţia în societate a femeii, rolul ei în viaţa unui bărbat şi, nu în cele din urmă, oferea unele “ponturi” întru reuşită.
F.S. Fitzgerald: Strălucitoarea viață a unui american „pierdut” „Generația pierdută” (Lost Generation). „Epoca Jazz-ului” (Jazz Age). „Visul american” (The American Dream). Paradigmatic întrupate în scrierile celui care va deveni, în scurta – dar turbulenta sa viață, unul din cei mai mari scriitori americani ai secolului al XX-lea. Prozator, nuvelist, scenarist la Hollywood, nu rareori „abonat […]
