Chiar după ce voi muri Chiar după ce voi muri, dragul meu, Și voi fi-ngropată adânc în pământ, dragul meu, Deasupra mormântului meu va arde veșnic o flacără, dragul meu, Ziua, flacăra va fi albă, dragul meu, Noaptea, flacăra va fi neagră, dragul meu, Și tu n-o vei vedea niciodată, dragul meu. Flacăra albă […]
Ava Marinescu. Proza: spovedanie și vindecare Îmi spunea o prietenă că, probabil, mi s-a turnat cerneală în sânge la maternitate. Am scris, într-adevăr, instinctiv în școala generală. Mă văd și acum, așezată pe burtă, în sufragerie, sub bradul de Crăciun, umplând pagini întregi de caiete cu povești pentru copii. Le-am păstrat bine peste ani, iar […]
Mă scufund în apele somnului, cofă din lemn scorojit: poate că am să uit chipul tău, poate brațele tale se vor destinde și vor deveni grumazul unui armăsar care mă poartă, arcuindu-mă în spirala cântecului, dincolo de moarte… Mă trezesc în zgomotul apei rănite, ca și cum aș aduce din negura fântânii cofa țăndări, udă, […]
Fals tratat de iubire interzisă „În ianuarie 1895, aproape complet izolat, se retrage într-o locuinţă din strada Cuza Vodă nr. 5, unde caută să-şi afle liniştea, afundându-se în studii personale. La 10 noiembrie 1895, ajuns la disperare, din cauza bolii, Alexandru Odobescu se sinucide, printr-o supradoză de morfină”, povestește istoricul Ion Bulei cu o voce […]
