Noaptea călătoria continua în vis, ca un fel de plutire peste păduri, șosele cotropite de soare, clădiri și ape pe care nu le mai văzusem niciodată. Senzația aceea de lume străină, pe care o întâmpini cu teama de neprevăzut mă domina. După o zi plină, când mă întindeam, cu ochii închiși, pe patul mare, ca […]
Un poem de Mircea Ivănescu, pe care să-l rostim ca pe o invocație în fața clipei cea repede trecătoare: Ce frumoasă e moartea – nu? – nodul în gât şi ochii măriţi – care te fixează deodată, şi mâna zvâcnită la rădăcina, migălos răsfirată a durerii din piept – acolo, unde pulsează urât carotida – […]
Suntem făcuți mai mult din noapte Alexandru A. Philippide Prezentul cu scânteia lui nu poate Să lumineze-abisurile toate Și veșnicul amurg din noi. Din când în când doar ies din adâncime Ca niște vietăți din fund de mări Necunoscute amintiri Ce parcă nu sunt ale noastre, Fragmente dintr-o viață pe care n-am trăit-o, Crâmpeie care-ncearcă […]
Grăbește-te încet, lumea nu se sfârșește azi și în niciun caz nu se sfârșește când vrem noi! Sau mai pune și tu grijile la spate, cum ar fi zis buna mea, că nu ești tu buricul pământului și nici nu stă lumea-n loc dacă tu ieși din ea. Zic și eu, ia mai pune mersul […]
