Ne rugăm la Dumnezeu, fiindcă suntem, majoritatea, ființe religioase. Unii dintre noi o facem zilnic, alții numai la nevoie. Rugăciunea e o stare particulară a ființei noastre, în care trebuie să îmbrăcăm haina umilinței, a recunoașterii fragilității noastre, a credinței în mântuire, a subordonării noastre față de o instanță pe care o punem mai presus […]
Doar din aceste două motive credem într-o ordine sacră a lumii: pentru că vrem să ne salvăm iubirile (un suflet care nu iubește nu există) și pentru că vrem să există o justiție cosmică și o lege a ei. Într-un anume sens sunt legate căci doar inocenții pot cu adevărat iubi. Principala consecință a ”păcatului” este pierderea harului iubirii.
Ziua de 21 mai a fiecărui an lăsat de la Dumnezeu credincioșilor este ziua în care sunt celebrați Sfinții Constantin și Elena. Perioada în care au domnit a fost cunoscută sub numele de „epoca de aur”, datorită prefacerilor pe care Imperiul roman le-a cunoscut din punct de vedere religios: creștinismul a înflorit, devenind religie permisă, […]
Nihilismul nu mai contestă acum existența esenței divine, ci pe cea a unei esențe naturale. I-a plasat omului libertatea auto-creației. Existențialismul postula cumva primatul acestei naturi umane asupra drepturilor rațiunii de a inventa orice, acum s-a răsturnat balalanța, natura din noi e la cheremul rațiunii.
