Un poem dintre cele mai frumoase ale „poetului care vorbea cu îngerii”. Rău de frumuseţe Nichita Stănescu Nu spun că a fost un noroc că te-am născut. Spun numai că a fost o minune. Caută să nu mori, iubita mea, Încearcă să nu mori dacă poţi. Mie mi s-a dus viaţa, ţie ţi s-a dus […]
„Cine nu ştie, de altfel, că în dragoste nicio certitudine nu e definitivă, că lucrul acela elementar – sentimentul că eşti iubit – trebuie necontenit verificat, căci o singură îndoială, o singură greşeală surpă totul în nebunie şi dezgust? Săptămâni întregi, luni chiar, trăisem într-un extaz continuu şi, uneori, avusesem chiar certitudinea că unirea noastră […]
fereastra deschisă spre interior – geamul reflectă bradul celui de peste stradă – o pasăre cântă – tavanul n-a mai căzut de săptămâna trecută și nu știu dacă va mai cădea vreodată voi fi plecat, îmi zic – gândul este întrerupt de frunzele copacului de afară, pisica stă pe pervaz și ascultă strada copiii aleargă […]
Golescu era în concediul de primăvară. Adică primise obligat zilele libere din anul anterior, nu știa ce să facă altceva decât să lucreze. Amâna cu sârguință zilele libere și se izola de muncă doar când nu mai avea alternative se supunea cu regret. Îi plăcea să fie diferit de ceilalți. De ce să doarmă cât […]
