Fotografia zilei: Alain Delon pe covorul roșu de la Cannes. Mai, 2019.

*****

„Să fii tânăr nu Înseamnă să ai douăzeci de ani. Înseamnă să fii optimist, să te simti bine, să ai un ideal pentru care să lupți și pe care să-l obții!”
Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila – d. 20 mai 1988, la București) a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).
A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producția industrială în 1980.
”Mai întâi, este vremea jocului, în care copilul se joacă pentru a-şi cheltui energia; urmează vremea cunoaşterii, în care copilul devine adolescent şi îşi potoleşte setea de a şti, proprie speţei noastre; vine apoi vremea iubirii sau a instinctului de procreaţie, înfrumuseţat de imaginaţia noastră; ajungem în sfârşit la vremea reflecţiei, a meditaţiei şi a sintezei. Si tocmai atunci când suntem pe deplin noi înşine şi ne simţim în stare să înţelegem totul şi să ne dăruim pe de-a întregul, tocmai atunci începem să îmbătrânim….Bolile şi afecţiunile noastre multiple şi mai cu seamă pierderea progresivă a memoriei ne fac să devenim inutili faţă de noi înşine şi faţă de alţii… Da, memoria, desigur, pentru că ea constitue legătura noastră cu lumea şi cu propriul nostru eu… Drama noastră este că uităm! Totul se dislocă și se năruie, iar omul se preschimbă în contrariul său…
Lupta mea şi-a propus tocmai să îndepărteze cât mai mult cu putinţă aceste momente.”
*****
‘Imaginaţia mea poate colora nu numai fericiri din vremuri apuse.”
Clara Josephine Schumann (născută Clara Josephine Wieck, n. 13 septembrie 1819, Leipzig, Regatul Saxoniei – d. 20 mai 1896,Frankfurt pe Main, Imperiul German a fost o pianistă, compozitoare germană și, din anul 1840, soția compozitorului Robert Schumann.
Clara a cântat în fața lui Goethe și i-a cunoscut personal pe Niccolò Paganini și pe Franz Liszt. De la o vârstă fragedă a avut reprezentații în nenumărate orașe și chiar și țări vecine. La vârsta de 18 ani, la Viena, a fost onorată cu numirea ei drept Kammervirtuosin imperială. Și-a început cariera de compozitoare de asemenea de timpuriu. Quatre Polonaises op. 1 au fost publicate când Clara avea zece sau unseprezece ani. Au urmat Caprices en forme de Valse, Valses romantiques, Quatre Pièces Caractéristiques, Soirées Musicales, un concert de pian și multe altele.
*****
„Iubirea este o ființă sălbatică. Când încercăm să o ținem în frâu, ne distruge. Când încercăm să o închidem, ne înrobește. Când încercăm să o înțelegem, ne tulbură.” (Paulo Coelho)
Imagine din „La dolce vita”, în regia lui Federico Fellini, filmat la Roma în 1950, în distribuție Marcello Mastroianni, Anita Eckberg (în foto), Anouk Aimée.
*****
„Din nenorocire, fericirea înseamnă în aparenţă ceva absolut şi tocmai de aceea se găsesc atâţia neghiobi care să se întrebe: „Ce e fericirea?”. „
Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Franța – d. 18 august 1850, Paris, Franța) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic.
În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice exemplificând tehnica acestuia în romanul ”Enigma Otiliei”, și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni Séraphita, Mircea Eliade a dezvoltat teoria sa din eseul Mitul reintegrării.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categorii deja existente, aparte.
El a creat un adevărat monument, „Comedia umană” (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.
*****
IN MEMORIAM … 🥀🕯️
„Uneori mă întreb dacă tragediile suferite de familia mea sunt un fel de preț karmic pentru toată faima și norocul pe care au avut-o Bee Gees.” (Robin Gibb)
La 20 mai 2012, Robin Gibb, membru al Bee Gees, a murit la vârsta de 62 de ani, din cauza insuficienței hepatice și renale cauzată de cancerul colorectal.
Robin Hugh Gibb (22 decembrie 1949 – 20 mai 2012) a fost un cântăreț, compozitor și producător de discuri britanic, care a câștigat faima internațională ca membru al grupului pop Bee Gees împreună cu fratele mai mare Barry și fratele geamăn Maurice. Cu vânzări de discuri estimate la peste 200 de milioane, Bee Gees a devenit unul dintre cele mai de succes grupuri pop din toate timpurile.
Robin Gibb a avut, de asemenea, propria sa carieră solo de succes.
În calitate de instrumentist, Gibb a cântat în principal la o varietate de tastaturi, în special la pian, orgă, Mellotron și chitară acustică.
După o carieră de șase decenii, Gibb a concertat ultima dată pe scenă în februarie 2012 la un concert caritabil la London Palladium unde a susținut militarii britanici răniți în diferite teatre de luptă.
*****
Remember Corneliu Coposu … 🥀
(n. 20 mai 1914 – d. 11 noiembrie 1995)
Rugă
”Cerne Doamne liniştea uitării
peste nesfârşita suferinţă
seamănă întinderi de credinţă
şi sporeşte roua îndurării
răsădeşte Doamne dragostea şi crinul
în ogorul năpădit de ură
şi aşterne peste munţi de zgură
liniştea, iertarea şi seninul.”
(Corneliu Coposu)
Politician român, liderul opoziției din România postcomunistă. Absolvent de drept și ziarist, om de încredere al liderului național-țărănist Iuliu Maniu, Coposu a fost membru al Partidului Național Țărănesc până la interzicerea acestuia în 1947, iar ulterior a fost deținut politic în condiții foarte aspre timp de 17 ani, în faza stalinistă a regimului comunist din România.
May be an image of 1 person and monument
*****
„Visele mele cu tine eu știu unde să le caut
Sunt peste tot, dulci și lipicioase
Ca polenul.”
M-ai învăluit în polenul
Celei mai frumoase flori,
Care nici n-are nume – și sunt ca o albină,
Care nu mai vrea să se întoarcă la stup
Face mierea la fața locului –
Și-o mănâncă ea, cu floarea.
„Cu Floarea?”
„Cu Florica”. „Floricica”.
Te și botez cu ocazia asta din nou.
Marin Sorescu
20 Mai – Ziua mondială a albinelor 🙂

Ziua Mondială a Albinelor corespunde unui moment important în pionieratul apiculturii. Anton Janša, care, în secolul al XVIII-lea, a fost pionierul tehnicilor moderne de apicultură în Slovenia, țara sa natală, a fost unul dintre primii oameni care au contribuit la conștientizarea importanței albinelor în mediul înconjurător, la nivel  mondial. De atunci, apicultura a devenit o necesitate vitală în ecosistemele și sistemele economice ale lumii. Cu toate acestea, nu mulți oameni realizează importanța albinelor sau știu cum să ajute la salvarea albinelor, ceea ce a dus la anunțarea Zilei Mondiale a Albinelor prin intermediul Organizației Națiunilor Unite.

Organizația Națiunilor Unite a desemnat Ziua Mondială a Albinelor pentru a crește gradul de conștientizare a importanței albinelor. Albinele se află sub o amenințare continuă din cauza activității umane, care include introducerea de insecte invazive, pesticide, schimbarea utilizării terenurilor și practicile de monocultură, care au distrus continuu coloniile de albine de-a lungul timpului.

Ziua Mondială a Albinelor ajută la educarea oamenilor cu privire la importanța albinelor și la ceea ce fac acestea pentru mediu, care include modul în care acestea ajută la creșterea a 90% din plantele de flori sălbatice din lume, 35% din culturile din lume depind de albine pentru a crește și modul în care acestea ajută la construirea ecosistemelor din întreaga lume. Având în vedere aceste statistici, Organizația Națiunilor Unite a creat diverse programe în întreaga lume pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la protejarea albinelor și la ceea ce puteți face pentru a ajuta această cauză.

Această zi este deschisă și altor polenizatori, pe lângă albine, cum ar fi liliecii, colibri și fluturi, care ajută la menținerea sănătății ecosistemelor și la menținerea biodiversității.

Dacă privim albinele ca și creaturi, ele sunt o insectă fascinantă chiar și fără toate serviciile pe care ni le oferă. De exemplu, expresia „genunchii albinelor” nu are absolut niciun sens, deoarece albinele nu au, de fapt, genunchi. De asemenea, albinele comunică prin dans – vă puteți imagina dacă oamenii nu ar vorbi și ar comunica doar prin intermediul dansului? Dacă luăm în considerare și mierea, aceasta a fost folosită ca antiseptic și tratament pentru arsuri și răni timp de secole.

Albinele există de mii de ani, iar prima albină găsită avea 100 de milioane de ani! Albinele ar fi putut fi, de asemenea, prima specie care a decis să devină vegetariană. Inițial, ele obișnuiau să mănânce alte insecte, dar au evoluat pentru a mânca, în schimb, nectar și polen.

De la îndulcirea alimentelor la pansarea rănilor, am iubit atât de mult mierea, încât copiii noștri încă poartă nume de albine. Nume precum Melissa și Ali înseamnă albină în greacă și în urdu, ceea ce arată că, în întreaga lume, împărtășim o apreciere globală pentru albine.

Și nu uitați: ”Tiranul e mieros cât timp e lipsit de putere.”, spunea Jean Racine.
*****
S-A ÎNTÂMPLAT ÎN 20 MAI … ⏳
La 20 mai 1609, sonetele lui Shakespeare au fost publicate pentru prima dată la Londra, de editorul Thomas Thorpe. Sonetele sunt poezii scrise de William Shakespeare pe o varietate de teme: trecerea timpului, dragostea, infidelitatea, gelozia, frumusețea și moartea. Atunci când se face referire la sonetele lui Shakespeare, aproape întotdeauna este vorba de cele 154 de sonete care au fost publicate pentru prima dată toate împreună într-un format in-quarto în 1609. Cu toate acestea, există șase sonete suplimentare pe care Shakespeare le-a scris și le-a inclus în piesele Romeo și Julieta, Henry V și Love’s Labour’s Lost. Există, de asemenea, un sonet parțial găsit în piesa Edward III.
Sonetul XVIII de William Shakespeare
trad. Neculai Chirica
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
Să te aseamăn cu o zi de vară?
Tu ești mai dulce și surîzi mai blînd!
În Mai e vînt și mugurii-i doboară
Și timpul verii trece prea curînd.
Cerescul ochi e, uneori, fierbinte
Și-ades umbrită-i geana lui de foc,
Căci de frumos frumosul se dezminte
Și-ntîmplător și-n al schimbării joc.
Dar vara ta nu va păli vreodată
Căci frumusețea-i veșnic anotimp;
Nici moartea s-o umbrească n-o să poată
Cînd vers etern o-nalță peste timp.
Cît va fi suflet, văz și versul meu,
Prin tot ce-am scris tu vei trăi mereu.
No photo description available.
*****
„Am un mesaj pentru tinerii muzicieni din întreaga lume: rămâneți fidel inimii voastre, credeți în voi înșivă și lucrați din greu.” (Joe Cocker)
*****
S-A NĂSCUT ÎN 20 MAI … 💖🥂🎂💐
„Bărbatul este un lux, şi nu o necesitate.” (Cher)

Astăzi, cântăreața americană de origine armeană Cher (Cherilyn Sarkisian LaPiere), actrița de film premiată cu Oscar, își sărbătorește șaptezeci și șapte de ani. Diva, cu o voce profundă și caracteristică, mereu tânără, a fost pe scenă de la vârsta de 18 ani, a apărut ca cântăreață hippie-pop în anii șaizeci și apoi a reușit să se reînnoiască ca interpretă de disco, balade emoționale și muzică electronică.

Este considerată de mulți ca fiind „Zeița muzicii Pop”. Cher este cunoscută datorită vocii sale distinctive de tip contralto dar și datorită capacității sale de a se reinventa, adoptând stiluri vestimentare diferite de-a lungul carierei sale.
Imaginile au rol pur ilustrativ și cultural!