Venind spre cabinet, mă descopeream, cu fiecare pas înainte, sfârșit, devitalizat, îmi simțeam trupul atârnând în strânsoarea hainelor, neîncăpătoare pentru resturile de suflet bolnav cu care mă luptam (ah, sufletul! de asta iubim psihanaliza, nu-i așa?) și înaintam năuc, neputând să-mi explic greutatea cu care îmi târam picioarele sau forța indicibilă care mă trăgea spre […]