La câteva zile după Marea Unire
”Toată lumea e de acord că dacii se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Christos; și cu toate acestea am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de a stăpâni țara pe care au locuit-o moșii și strămoșii lui. Istoria neamului românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan și am crescut între vifore. Popor de frontieră, luptam și muream pentru toți.
Muream, mai ales, plătind miopia și neghiobia altora. Căci Occidentul nu recunoștea pe dușman decât dacă-l vedea la el acasă. Iar dacă se întâmpla vreodată să îl recunoască de departe, și se urnea să-l întâmpine, tot degeaba era; căci strategia trecea pe al doilea plan, lăsând locul geloziilor și protocolului. Singura coaliție occidentală împotriva otomanilor s-a transformat, la Nicopole, în catastrofă, pentru că Ducele de Burgundia a cerut pentru cavalerii lui ”onoarea” de a ataca întâi.
”Onoarea” aceasta nu o putea avea în nici un caz Mircea, un biet principe român, deși era singurul care cunoștea tactica lui Baiazid, singurul care luptase cu el, și-l bătuse, cu numai doi ani înainte, la Rovine.
Istoria neamului românesc e alcătuită din atâta sânge și atât nenoroc datorită în primul rând incapacității Occidentului de a vedea dincotro vine primejdia. (…)Istoria se făcea în Apus; fără noi, dar datorită sângelui nostru.”
Mircea Eliade, ”Căderea în istorie”
IN MEMORIAM …
„Viața nu este o chestiune de a ține cărți bune, ci de a juca bine o mână proastă.” (Robert Louis Stevenson)
Vailima, Samoa. 3 decembrie 1894.
Scriitorul britanic Robert Louis Stevenson vorbea cu soția sa în timp ce se străduia să deschidă o sticlă de vin când brusc a exclamat: „Ce e asta?”, a întrebat-o pe soție „Are fața mea ceva ciudat?”. Apoi s-a prăbușit. A murit după câteva ore, la vârsta de 44 de ani, probabil din cauza unei hemoragii cerebrale. Samoanii au insistat să-i păzească trupul cu un paznic în timpul nopții și să-l poarte pe umeri până la Muntele Vaea din apropiere, unde l-au îngropat într-un loc cu vedere la mare.
Născut Robert Lewis Balfour Stevenson (13 noiembrie 1850 – 3 decembrie 1894), a fost un romancier, eseist, poet și scriitor de călătorii scoțian. Născut și educat în Edinburgh, Stevenson a suferit o mare parte a vieții de probleme bronhopulmonare grave, dar a continuat să scrie prolific și să călătorească mult, sfidând sănătatea sa precară. În 1890 s-a stabilit în Samoa, unde, alarmat de creșterea influenței europene și americane în insulele Mării de Sud, scrisul său s-a îndepărtat de la romantism și ficțiunea de aventură către un realism mai întunecat.
O celebritate în timpul vieții sale, reputația critică a lui Stevenson a fluctuat după moartea sa, deși astăzi lucrările sale sunt apreciate. În 2018 a fost clasat, imediat în urma lui Charles Dickens, drept al 26-lea cel mai tradus autor din lume.
Dintre romanele traduse în limba română se pot aminti: Comoara din insulă (în original, Treasure Island), Straniul caz al doctorului Jekyll si al domnului Hyde (în original, The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde), Diavolul din clondir (The Devil and the Innkeeper)…
NĂSCUT PE 3 DECEMBRIE …
„Trăim așa cum visăm – singuri. În timp ce visul dispare, viața continuă dureros.” (J. Conrad)
Scriitorul polono-britanic Joseph Conrad s-a născut la 3 decembrie 1857 în Berdychiv (Berdyczów), Ucraina, pe atunci parte a Imperiului Rus; regiunea făcuse cândva parte din Coroana Regatului Poloniei. A fost singurul copil al lui Apollo Korzeniowski scriitor, traducător, activist politic și viitor revoluționar – și al soției sale Ewa Bobrowska. A fost botezat Józef Teodor Konrad Korzeniowski după bunicul său matern Józef, bunicul său patern Teodor și eroii (amândoi numiți „Konrad”) a două poezii de Adam Mickiewicz, Dziady și Konrad Wallenrod. Familia lui l-a numit „Konrad”, mai degrabă decât „Józef”.
Deși nu a vorbit fluent engleza până la vârsta de 20 de ani, a ajuns să fie considerat unul dintre cei mai mari romancieri care au scris în limba engleză, un maestru stilist de proză care a adus o sensibilitate non-engleză în literatura engleză. Conrad a scris povești și romane, multe cu un cadru nautic, care înfățișează încercări ale spiritului uman în mijlocul a ceea ce el vedea ca fiind un univers impasibil, de nescrutat.
Scriind aproape de apogeul Imperiului Britanic, Conrad s-a bazat pe experiențele naționale ale Poloniei sale natale – aproape toată viața, împărțită între trei imperii de ocupație – și pe propriile sale experiențe în marinele comerciale franceze și britanice, pentru a crea povestiri scurte și romane care reflectă aspecte ale unei lumi dominate de europeni – inclusiv imperialismul și colonialismul – și care explorează profund psihicul uman.
Lucrări notabile: Palatul lui Almayer (1895), Negrul de pe Narcis (1897), Inima întunericului (1899), Lord Jim (1900), Taifun (1902), Nostromo (1904), Agentul secret (1907), Sub ochii Occidentului (1911).
S-A NĂSCUT ÎN DECEMBRIE …
„Dintre toate lucrurile pe care le-am pierdut, cel mai mult îmi lipsește mintea.” (Ozzy Osbourne)
John Michael „Ozzy” Osbourne (născut la 3 decembrie 1948) este un cântăreț, compozitor și personalitate de televiziune engleză. A devenit cunoscut în anii ’70 ca solistul trupei de heavy metal Black Sabbath, perioadă în care a adoptat porecla „Prince of Darkness”.
Vânzările totale de albume ale lui Osbourne din anii săi în Black Sabbath, combinate cu munca sa solo, se ridică la peste 100 de milioane. A fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame ca membru al Black Sabbath și în UK Music Hall of Fame ca artist solo și ca membru al trupei. A fost onorat cu stele pe Hollywood Walk of Fame și Birmingham Walk of Stars. La MTV Europe Music Awards 2014, a primit premiul Global Icon. În 2015, Osbourne a primit premiul Ivor Novello de la Academia Britanică a Compozitorilor, Compozitorilor și Autorilor pentru întreaga activitate.
****
Unul dintre cei trei poeți persani: Omar Khayam (n. 18 mai 1048 – d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
Khayam a scris peste o mie de catrene (numite rubaiat), având un conținut mistic, legat de mistica islamică (sufism).
****
„Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vieții ? Tainele sugrumu-l.
Câte inimi pure — Roata de Azur
Arde-n scrum și pulberi! Spuneți, unde-i fumul?
Noapte, stele… Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Când te-apleci genunea lumii s-o măsori!
Fulgeră-n eternă goană-amețitoare —
Trec pe lângă tine — aștrii rotitori…” (Omar Khayam)
*****
Anna Freud (3 December 1895 – 9 October 1982), singura dintre copiii lui Sigmund Freud devenită psihanalist, este considerată, alături de Melanie Klein, fondatoarea psihanalizei copiilor.
Anna Freud fondează la Londra „Hampstead Clinic”, o clinică de psihoterapie pentru copii.
*****
Jeanne Hébuterne (1898 – 1920), a fost iubita și modelul lui Amedeo Modigliani. Anul morții ei este și anul morții pictorului. S-a sinucis înainte chiar ca el să fie înmormântat.
„În aprilie 1917, la o petrecere de carnaval, Amedeo o cunoaște peJeanne Hébuterne, o studentă la „Académie Colarossi” în vârstă de 19 ani, și se îndrăgostește nebunește de ea. Zborowski îi ajută să se mute împreună și îi organizează lui Modigliani prima expoziție individuală: 32 de pânze expuse la galeria „Berthe Weill”. În ziua vernisajului, pe 3 decembrie 1917, poliția reține câteva nuduri ca fiind „imorale”. Nu reușește însă să vândă nici măcar un singur tablou. Starea de sănătate a lui Amadeo se înrăutățește și, grație ajutorului lui Zborowski, pleacă în toamna lui 1918 la Nisa, în sudul Franței, unde Jeanne dă naștere unei fetițe. Își prelungesc șederea în sud până la sfârșitul lunii mai 1919. Întors la Paris, în atelierul său din „Rue de la Grande Chaumière”, Modigliani pictează acum portrete ale prietenilor săi. Se simte tot mai rău. Este diagnosticat cu o inflamație tuberculoasă a meningelor și este internat în spitalul „Charité”, dar nu mai există nicio speranță. Amedeo Modigliani moare la 24 ianuarie 1920. Avea doar treizeci și șase de ani.„
*****
Pe vremea când prieteniile se cântăreau în vieți și destine.
Emil Cioran&Petre Țuțea.
Petre Țuțea, de la moartea căruia se împlinesc astăzi, 3 decembrie 2022, 31 de ani: „Prefer să mor în închisoare decât să atac un amic sacru şi ilustru!”
Câți dintre noi am putea numi un singur prieten capabil de un asemenea gest?
3 decembrie 2022
„Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani”, alături de „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”, a intrat recent în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
La noi se găsesc două herghelii de rasă lipiţană în judeţul Braşov, la Sâmbăta de Jos, şi în oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud.
La Sâmbăta de Jos se cresc 7 linii de sânge care poartă numele armăsarilor care au stat la baza formării actualelor efective: Conversano, Favory, Maestoso, Neapolitano, Pluto, Siglavy-Capriola și Tulipan.
*****
„Una dintre adevăratele pietre prețioase ale comediei de la sfârșitul anilor 1920 și poate cea mai individuală dintre toate comediile Laurel și Hardy, deși nu neapărat cea mai amuzantă” (William K. Everson)
În 3 decembrie 1927, are loc premiera filmului ‘Putting Pants On Philip’, un scurtmetraj mut, primul film oficial al duetului britanic-american Stan și Bran. Intriga îl implică pe Laurel în rolul lui Philip, un tânăr scotian nou-sosit în Statele Unite, ímbrăcat în tradiționalul kilt, și unchiul său, interpretat de Hardy, care încearcă să-i pună pantaloni. Ideea filmului a fost a lui Stan Laurel și se bazează pe o poveste relatată de un prieten.
Duo-ul Stan Laurel și Oliver Hardy a apărut într-un total de 107 filme între 1921 și 1950.
Citiți și despre Inteligența artificială pe site-ul UNESCO
SĂRBĂTORITUL ZILEI …
„I’m just a dreamer, I dream my life away.” (Ozzy)
‘Dreamer‘, a treia piesă de pe albumul lui Ozzy Osbourne (n. 3 decembrie 1948) Down to Earth, a fost lansată pe 16 octombrie 2001. Melodia descrie viziunea rockstar-ului despre oameni și omenire care distrug Pământul.
Ozzy se referă la această melodie ca la versiunea sa la piesa ‘Imagine’ a lui John Lennon.
*****
„În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul.”
Se stingea la București, acum 29 de ani – 3 decembrie 1991, marele nostru patriot, filozof fără sistem, martir, scriitor – Petre Țuțea.
„Un tâmpit mai mare ca mine nu există. Să faci 13 ani de temniţă pentru un popor de idioţi!„
Grea sentință!
”Prima condiție a unui român este să creadă că poporul român este așa cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul mineral sau vegetal sau animal… Ce face poporul român e mai puțin important decât faptul că el ESTE pe lume.”. (Petre Țuțea)
Ce altă definiție a românismului care să esențializeze un sentiment compensator față de toată revărsarea de dulcegării indigeste a unora și ura plină de condimente înecăcioase a altora? Are dreptate filozoful: patria este, înainte de toate, credința într-o matrice spirituală, e un fel de religie interioară de care nu facem uz, pentru că atașamentul autentic se consumă în liniștea meditației și în interiorul granițelor sufletești, departe de zgomotul mulțimii… Și cum atitudinea urmează impulsului afectiv, am putea spera la o reconsiderare a valorilor ethosului românesc, atât de anemiat în ziua de astăzi, când, mai mult ca niciodată, țara s-a îndepărtat de oamenii ei, izolându-se undeva în munți, de unde retrăiește cu nesfârșită melancolie trecutele ei vieți.
Viața nu sunt oamenii, e respirația.
*****
Este Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități.
Conform site-ului UNESCO dedicat acestei zile, (https://social.desa.un.org), în 2023, tema Zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi este: „Uniţi în acţiune pentru a salva şi atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru, cu şi de către persoanele cu dizabilităţi”.
*****
S-A NĂSCUT ÎN 3 DECEMBRIE ...
„Când compun la pian, tind să mă simt fericit; dar – dilema eternă – cum putem fi fericiți în mijlocul nefericirii altora? Aș face tot ce aș putea pentru a oferi tuturor un moment de fericire. Asta este inima muzicii mele.” (Nino Rota)
Giovanni Rota Rinaldi (3 decembrie 1911 – 10 aprilie 1979), mai bine cunoscut sub numele de Nino Rota, a fost un compozitor, pianist, dirijor și pedagog italian, cel mai bine cunoscut pentru coloanele sonore ale unor filme, în special pentru cele ale regizorilor Federico Fellini și Luchino Visconti. De asemenea, a compus muzica pentru două dintre ecranizările lui Shakespeare ale lui Franco Zeffirelli și pentru primele două filme ale trilogiei Godfather a lui Francis Ford Coppola, pentru care a fost distins cu premiul Oscar pentru cel mai bun scor original pentru The Godfather Part II (1974).
În lunga sa carieră, Rota a fost un compozitor extraordinar de prolific, în special de muzică pentru cinema. A scris peste 150 de partituri pentru producții italiene și internaționale, începând din anii 1930 până la moartea sa în 1979.
SĂRBĂTORITUL ZILEI ...
„Deci, cum poți să-mi spui că ești singur și că pentru tine soarele nu strălucește? Lasă-mă să te iau de mână și să te conduc pe străzile Londrei. Îți voi arăta ceva care te va face să-ți schimbi părerea.” (Ralph McTell)
Ralph McTell (n. Ralph May, 3 decembrie 1944) este un cântăreț, compozitor și chitarist englez, figură influentă a scenei muzicii folk britanice încă din anii ’60. McTell este cunoscut, atât pentru piesa ‘Streets of London’ (1969), care a fost reluată de peste două sute de artiști din întreaga lume, cât și pentru balada despre emigrația irlandeză, ‘From Clare to Here’.
În afară de chitarā, McTell este un recunoscut pianist și interpret la muzicuță.
În 2017, Ralph McTell a reînregistrat piesa ‘Streets of London’ împreună cu Annie Lennox și beneficiarii organizației naționale britanice Crisis, o organizație caritabilă pentru persoanele fără adăpost. Aceasta trebuia să marcheze cea de-a 50-a aniversare a melodiei și a organizației de caritate. CD-ul a ocupat locul 1 la vânzările Crăciunului 2017, iar suma obținută a fost donată organizației Crisis.