Eduard Strauss (15 martie 1835 – 28 decembrie 1916) este compozitorul austriac care, împreună cu frații Johann Strauss al II-lea și Josef Strauss au alcătuit dinastia muzicală Strauss.
A fost fiul lui Johann Strauss I și al Mariei Anna Streim. Familia a dominat lumea muzicii vieneze timp de zeci de ani, creând valsuri și polci renumite în toată Europa.
Pentru farmecul, eleganța și magnestismul scenic, Eduard Strauss era numit, afectuos, ”frumosul Edi”.
Culmea!
Johann Strauss I a cerut ca niciunul dintre fiii săi să nu urmeze cariere în muzică, în ciuda talentului lor evident. Astfel, lui Johann al II-lea îi menise activitatea bancară, pentru Josef o carieră militară, iar Eduard trebuia să se alăture consulatului austriac.
Delicios de sfidător, toți au devenit muzicieni!
Edi chiar a plusat, a mai produs încă unul – fiul său, Johann Strauss III. Minunat.
Johann II, Josef și Eduard Strauss (de la dreapta la stânga)
Îți vine să-i inviți la dans, acum, repejor, o polcă!
Eduard Strauss nu a încercat să imite operele celorlalți frați, a căror popularitate, e adevărat, l-a umbrit. El a fost recunoscut, mai ales, ca dirijor decât ca un mare compozitor.
Eduard Strauss și-a ocupat cu eleganță locul alături de fratele său, adevăratul Rege al Valsului – Johann Strauss II.
Citeste și Dramaturgia unui vals
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
