Infidelitatea

Specia umană nu este exclusiv monogamă sau exclusiv poligamă; ea se situează într-un spectru variat de comportamente în ceea ce privește relațiile sexuale și romantice. În mod tradițional, monogamia a fost considerată forma predominantă de relație în multe societăți, dar există variații semnificative în întreaga lume și în diferite culturi.

V-am șocat, nu-i așa?

Iată una dintre temele la ordinea zilei, mai ales acum, când raportul căsătorii/divorțuri a ajuns la 4 la 1. Cam mult, nu-i așa? Bine, sunt și cupluri care aleg să trăiască fără a fi oficial ”pe viață” încartiruiți printr-o hârtie și un inel, și da, nici aceia nu sunt scutiți de această ”aventură” a ființei care se numește infidelitate. Au curs tone de cerneală, de pe papirusuri și până la hârtia velină din ziua de azi, poeții au cântat-o în versuri, romanele au înfierat-o, dar de evitat nu se poate și nici șanse la vreo vindecare magică nu se prevăd. Dacă ne gândim la câte iubite a avut Zeus, căsătorit pe eternitate cu Hera, am putea găsi cumva o compensație, accea a dacă zeii erau atât de păcătoși/vulnerabili, ce să mai spunem de noi, pământenii, cei care suntem ”umbră și vis”… De aceea vă spun, dificilă temă. Inepuizabilă. Proteică.

Puțină istorie

Infidelitatea, înțeleasă ca trădare a unui angajament emoțional sau sexual cu o altă persoană în afara unei relații stabilite, este un comportament vechi care a apărut odată cu istoria umană. Din timpuri străvechi și până în prezent, infidelitatea a fost prezentă în aproape toate culturile și societățile. Cu toate acestea, modul în care este percepută și tratată variază considerabil în funcție de contextul cultural, religios și istoric. În multe societăți antice, infidelitatea era tratată diferit pentru bărbați și pentru femei. De exemplu, în Roma antică, bărbaților le era permis să aibă relații extraconjugale atât timp cât partenera nu era o femeie căsătorită. Cu toate acestea, adulterul din partea soției era sever pedepsit.

Majoritatea religiilor majore condamnă infidelitatea. De exemplu, în creștinism, adulterul este considerat un păcat, iar în iudaism, Legea Mozaică pedepsește adulterul cu moartea ambilor adulterini. Islamul, de asemenea, consideră adulterul o încălcare gravă, iar Sharia prescrie pedepse severe pentru cei vinovați.

În Evul Mediu european, infidelitatea era văzută ca o încălcare gravă a onoarei familiei. În unele cazuri, femeile suspectate de adulter erau supuse unor probe sau pedepse severe, iar literatura este plină de astfel de cazuri.

Odată cu evoluția societății și cu schimbările normelor sociale, percepția asupra infidelității a început să se schimbe în anumite părți ale lumii. Adulterul a încetat să mai fie criminalizat în multe țări, deși rămâne un motiv major de divorț.

Apariția internetului a schimbat dinamica infidelității. Site-uri de întâlniri dedicate relațiilor extraconjugale, precum și aplicații de dating, au făcut mai ușor ca niciodată stabilirea unor astfel de conexiuni ilegitime, să le spunem. Cu toate acestea, aceasta a dus și la o creștere a dezvăluirilor publice ale unor astfel de relații, uneori cu consecințe semnificative pentru cei implicați.

Dar să revenim la monogamie, iată câteva aspecte de luat în considerare ca introducere la teoria infidelității.

Monogamia socială: În multe culturi, monogamia socială (un partener sexual și romantic pe viață) este norma sau idealul social. Aceasta este adesea asociată cu căsătoria și cu formele tradiționale de angajament.

Monogamia secvențială: Multe persoane adoptă monogamia într-o anumită perioadă a vieții lor, dar pot avea relații multiple pe parcursul vieții. Acesta este cunoscut sub numele de monogamie secvențială.

Poligamia: Poligamia, care poate include poligamie (un bărbat cu mai multe soții) și poliandrie (o femeie cu mai mulți soți), este practicată în anumite culturi și subculturi.

Poliamorie: Poliamoria implică deschiderea la relații multiple și consimțite, în care toate părțile implicate sunt de acord cu această aranjare. Este o formă de relație non-monogamă.

Relații deschise: Unele cupluri pot avea relații deschise, în care partenerii au permisiunea de a avea întâlniri sau aventuri sexuale cu alte persoane, cu acordul și încrederea reciprocă.

Monogamia de facto: Chiar și în culturile cu monogamie socială pronunțată, există uneori infidelitate sau aventuri.

Este important să subliniem că preferințele individuale variază în ceea ce privește tipul de relație pe care îl doresc sau îl practică. Decizia de a fi monogam sau non-monogam depinde de valorile personale, cultură, experiențe anterioare și alți factori. Nu există un singur model „corect” sau „natural” de relație, deoarece fiecare persoană și fiecare cuplu este unic. În plus, evoluția umană este supusă întâmplării și principiului ”nimic și nimeni nu este ce pare a fi.”

Diabolique, movie scene (pinterest.com)

Mai departe…

Întrebarea despre de ce unii bărbați înșeală într-o relație poate avea multiple răspunsuri, dar nu există o singură explicație universală care să se potrivească tuturor cazurilor. Infidelitatea poate avea cauze variate, iar fiecare individ și relație sunt unice. Cu toate acestea, iată câteva motive comune pentru care unii bărbați pot alege să înșele într-o relație:

Probleme de comunicare: Uneori, bărbații pot simți că nu pot vorbi deschis cu partenera lor despre nevoile, dorințele sau nemulțumirile lor. Acest lucru poate duce la frustrare și poate determina unii să caute altă persoană cu care să poată comunica mai ușor.

Nemulțumiri în relație: Dacă un bărbat se simte neglijat, nedorit sau insatisfăcut în relație din diverse motive, poate căuta în altă parte satisfacția emoțională sau fizică pe care o simte că o lipsește în relație.

Dorința de aventură: Pentru unii bărbați, tentația aventurii sau a noutății poate juca un rol important în decizia de a înșela. Ei pot dori să experimenteze ceva nou sau să simtă din nou fluturii dintr-o relație proaspătă.

Probleme personale: Uneori, infidelitatea poate fi legată de probleme personale, cum ar fi stresul, anxietatea sau depresia. Aceste stări pot afecta judecata și capacitatea de a face alegeri bune.

Oportunitate și tentație: Infidelitatea poate apărea atunci când un bărbat este expus la oportunități sau tentații, mai ales dacă simte că poate scăpa nepedepsit. Acest lucru poate include situații în care un alt partener arată interes sau când se află într-un mediu propice.

Probleme în propria persoană: Uneori, infidelitatea poate fi legată de probleme în sine, cum ar fi lipsa de încredere în sine sau nevoia de validare externă. Unii bărbați pot căuta confirmarea prin relații extramatrimoniale.

Dacă și femeile înșeală (e vorba de egalitate de șanse, nu-i așa?), de ce o fac?

psihologii și cercetătorii au identificat mai multe motive comune pentru care femeile pot alege să aibă relații extraconjugale. Următoarele sunt câteva dintre aceste motive, bazate pe studii și observații din domeniul psihologiei:

Nevoi emoționale nesatisfăcute: Unele femei se simt neglijate emoțional în relația lor actuală. Dacă partenerul lor nu le oferă suportul emoțional de care au nevoie, ele pot căuta consolare sau conectare emoțională în brațele altcuiva.

Căutarea aventurii sau a noutății: Rutina sau monotonia vieții cotidiene poate face ca unele femei să dorească aventură, excitare sau o schimbare de ritm.

Dorința de confirmare a atractivității proprii: Unele femei pot căuta validare externă a atractivității sau valorii lor, în special dacă se simt nesigure sau nerespectate în relația lor curentă.

Răzbunare: Dacă partenerul a fost infidel sau dacă există resentimente în relație, unele femei pot înșela ca formă de răzbunare sau pentru a echilibra „scorul”. Cu o femeie înșelată se spune că niciodată să nu te pui, ca să nu-i dai idei.

Nevoi sexuale nesatisfăcute: La fel ca și bărbații, unele femei pot căuta relații extraconjugale din cauza unei vieți sexuale nesatisfăcătoare sau din dorința de a experimenta ceva nou.

Lipsa de angajament sau de conexiune cu partenerul actual: Uneori, infidelitatea poate fi un semn al unui angajament slab sau al unei conexiuni emoționale scăzute cu partenerul actual.

Situații specifice sau oportunități: Uneori, infidelitatea se poate întâmpla datorită unei situații specifice sau oportunități, cum ar fi o călătorie de afaceri, o reuniune sau o altă situație care oferă confidențialitate și ocazia de a înșela.

Probleme personale: Probleme precum stima de sine scăzută, traume anterioare sau alte probleme psihologice pot contribui la decizia unei femei de a înșela.

Ce spun specialiștii

Infidelitatea este un subiect complex și fascinant din perspectiva psihologiei, iar psihologii au dezvoltat mai multe teorii și modele pentru a înțelege motivele și implicațiile acestui comportament.

Teoria evoluționistă a infidelității: Această teorie sugerează că infidelitatea poate fi privită dintr-o perspectivă evoluționistă. Unii psihologi susțin că bărbații și femeile pot avea motive diferite pentru a înșela, datorită modului în care evoluția a modelat comportamentul sexual. De exemplu, unii argumentează că bărbații pot fi mai predispuși să caute parteneri suplimentari pentru a-și maximiza șansele de reproducere, în timp ce femeile pot înșela pentru a obține resurse sau protecție pentru ele și copiii lor.

Teoria atașamentului: Această teorie se concentrează pe modul în care stilurile de atașament din copilărie pot influența comportamentul adulților în relații. Indivizii care au avut experiențe de nesiguranță în copilărie pot avea o tendință mai mare de a căuta satisfacție emoțională în afara relației primare, ceea ce poate duce la infidelitate.

Teoria satisfacției în relație: Potrivit acestei teorii, infidelitatea poate fi văzută ca o reacție la insatisfacția în relație. Oamenii pot înșela atunci când nu se simt împliniți sau satisfăcuți în relația lor actuală și caută această satisfacție în altă parte.

Teoria impulsului și a excitației: Această teorie sugerează că unele persoane pot fi mai predispuse să înșele din cauza impulsului sau excitației sexuale. Factori precum noutatea, aventura și riscul pot crește atractivitatea infidelității pentru anumite persoane.

Teoria autodezvăluirii: Potrivit acestei teorii, oamenii pot înșela pentru a-și dezvălui sau confirma identitatea sau valorile personale. În unele cazuri, infidelitatea poate fi o modalitate de a explora sau de a-și redescoperi propria identitate.

Teoria impulsului de gen: Această teorie sugerează că factori culturali și de gen pot influența infidelitatea. De exemplu, se crede că bărbații ar putea avea o predispoziție mai mare pentru infidelitate din cauza presiunilor sociale legate de masculinitate și de ideea că trebuie să fie competitivi în ceea ce privește partenerii sexuali.

Atenție: aceste teorii nu sunt exhaustive și fiecare caz de infidelitate poate avea motive individuale specifice. Infidelitatea poate fi influențată de o gamă largă de factori, inclusiv experiențele personale, valorile, mediul social și starea actuală a relației. Studiile de cercetare continuă să exploreze și să dezvolte aceste teorii pentru a oferi o mai bună înțelegere a complexității infidelității în relațiile umane.

Există vreo legătură între ”criza vârstei de mijloc” și infidelitate?

Criza vârstei de mijloc se referă la o perioadă de auto-evaluare și reflecție la care se confruntă mulți oameni, de obicei în jurul vârstei de 40-60 de ani, în care se simt nemulțumiți de viața lor sau se îndoiesc de realizările și semnificația vieții lor până în acel punct. Această perioadă poate fi însoțită de schimbări semnificative în comportament, relații și valori personale.

Infidelitatea, în acest context, poate fi văzută ca un simptom sau ca o reacție la această criză pentru unii indivizi. Iată câteva motive pentru care criza vârstei de mijloc și infidelitatea pot fi interconectate, începând cu faptul că, pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, se pot simți din ce în ce mai conștienți de trecerea timpului și de propria mortalitate. A avea o relație cu cineva mai tânăr sau pur și simplu faptul de a înșela poate fi o modalitate de a se simți din nou tineri sau de a contracara temerile legate de îmbătrânire. Mai sunt și altele:

Nesatisfacție în relația actuală: După ani de zile petrecuți în aceeași relație, unele persoane pot simți că relația lor a devenit monotonă sau nesatisfăcătoare. În loc să abordeze aceste probleme direct, unii pot alege să caute satisfacea sau aventura în afara relației.

Reevaluarea valorilor personale: Criza vârstei de mijloc poate face ca unii indivizi să își reevalueze valorile și prioritățile. Acest lucru poate duce la schimbări în comportament, inclusiv la decizia de a înșela.

Dorința de aventură și schimbare: Pentru unii, infidelitatea poate fi o modalitate de a aduce aventură sau schimbare în viața lor, în special dacă se simt plictisiți sau nesatisfăcuți de rutina lor actuală.

Evaluarea propriei atractivități: O altă problemă care apare adesea în timpul crizei vârstei de mijloc este auto-evaluarea, în special în ceea ce privește atractivitatea și valoarea proprie. Infidelitatea poate fi o modalitate de a căuta validare externă.

Evitarea problemelor: În loc să se confrunte cu problemele personale sau cu anxietățile legate de îmbătrânire și de semnificația vieții, unii pot alege să evite aceste probleme printr-o relație extraconjugală.

Esther Perel

Esther Perel, borna zero în analiza infidelității, este o terapeută de cuplu cunoscută pentru munca ei în domeniul relațiilor. Ea a adus o perspectivă interesantă și provocatoare asupra infidelității în discursul public și în literatura sa. Iată câteva dintre ideile și observațiile pe care le-a făcut cu privire la infidelitate:

1. Infidelitatea ca o căutare a identității: Esther Perel a subliniat că infidelitatea poate fi adesea o căutare a unei părți pierdute sau a unei identități separate în interiorul unei persoane. Ea susține că unii oameni pot înșela pentru a explora sau pentru a redescoperi cine sunt și ce îi definește în afara relației lor de cuplu.
2. Contradicția dintre siguranță și aventură: Perel a evidențiat adesea contradicția dintre nevoia de siguranță și stabilitate într-o relație și dorința de aventură și excitație sexuală. Ea argumentează că acest conflict interior poate duce la infidelitate.
3. Nevoia de provocare: Terapeuta a sugerat că oamenii pot căuta infidelitatea pentru a scăpa din monotonia și din rutina vieții de cuplu. Ideea de a fi dorit sau de a se simți atractiv pentru altcineva poate fi puternică și excitantă.
4. Construirea încrederei după infidelitate: Esther Perel subliniază importanța procesului de recuperare după infidelitate. Ea argumentează că, în anumite cazuri, cuplurile pot învăța să-și reconstruiască încrederea și să-și repare relația după o astfel de experiență traumatică.
5. Responsabilitate și înțelegere: Perel promovează înțelegerea profundă a motivelor și a circumstanțelor care au condus la infidelitate, fără a justifica comportamentul. Ea spune că este important să fie conștienți de complexitatea și variabilitatea infidelității înainte de a judeca.

Este important de menționat că perspectivele lui Esther Perel au provocat dezbateri și discuții în comunitatea terapeutică și în societate în general. Ea abordează subiectul infidelității cu empatie și înțelegere pentru a ajuta cuplurile să exploreze și să înțeleagă mai profund motivele și consecințele acestui comportament în relațiile lor.

O găsiți AICI (și merită, chiar dacă nu v-ați propus sau nu ați făcut încă vreo boacănă), iar cartea ei – ”Regândirea infidelității” este un must read.

Tema în literatură

Infidelitatea este un subiect frecvent abordat în literatură, psihologie și ficțiune, și există numeroase cărți despre acest subiect. Iată câteva dintre cele mai cunoscute cărți despre infidelitate:

1. „Flori pentru Algernon” (Flowers for Algernon) de Daniel Keyes: Această carte, care a fost inițial o povestire, explorează infidelitatea din perspectiva unui bărbat cu dizabilități intelectuale care devine mai inteligent și mai conștient de lumea din jurul său. Infidelitatea este unul dintre aspectele complexe ale poveștii.
2. „Cum să supraviețuiești infidelității” (How to Survive Infidelity) de Linda J. MacDonald: Această carte oferă sfaturi și resurse pentru persoanele care se confruntă cu infidelitate în relațiile lor și explorează diferitele aspecte ale acestui subiect dificil.
3. „Micul Secret” (The Little Book of Big Lies: A Journey into Inner Fitness) de Tina Lifford: Această carte explorează infidelitatea și minciuna dintr-o perspectivă spirituală și de dezvoltare personală, oferind modalități de a gestiona și de a învăța din experiențele de infidelitate.
4. „Infidelitatea: O carte de psihologie și psihoterapie” (Infidelity: A Practitioner’s Guide to Working with Couples) de Paul R. Peluso: Această carte oferă o abordare profesională și terapeutică a infidelității, analizând motivele și efectele acestui comportament și oferind strategii de terapie pentru cuplurile afectate.
5. „Despre iubire și alte rătăciri” (On Love and Other Difficulties) de Alain de Botton: Această carte explorează aspectele complicate ale iubirii și ale relațiilor, inclusiv infidelitatea, dintr-o perspectivă filozofică și psihologică.
6. „Revoluție în iubire: Găsirea partenerului adevărat” (Revolutionary Love: Finding a Partner in Life) de Pat Love și Jo Robinson: Această carte explorează teme legate de iubire și infidelitate, oferind perspective și sfaturi pentru a găsi și menține relații sănătoase.
7. „Mating in Captivity: Unlocking Erotic Intelligence” de Esther Perel: În această carte, Esther Perel, terapeut de cuplu, explorează complexitatea sexualității și a infidelității în relațiile monogame și oferă perspective despre cum putem menține pasiunea și intimitatea în cuplu.

Poate fi evitată infidelitatea? Hmmmm….

Evitarea infidelității într-o relație implică angajament, comunicare și respect reciproc. Iată câteva sfaturi pentru a preveni infidelitatea într-o relație:

1. Stabilește așteptări clare: De la începutul relației, discutați deschis despre ceea ce înseamnă fidelitatea pentru fiecare dintre voi. Este important ca amândoi să aveți înțelegerea comună a așteptărilor voastre în ceea ce privește comportamentul acceptabil și inacceptabil.
2. Comunică deschis: O comunicare deschisă și sinceră este cheia pentru o relație sănătoasă. Dacă aveți nemulțumiri sau griji, discutați despre ele în loc să le țineți înăuntru. Înțelegerea nevoilor și dorințelor partenerului este esențială.
3. Petreceți timp de calitate împreună: În viața cotidiană agitată, este ușor să vă neglijați relația. Faceți eforturi pentru a petrece timp de calitate împreună, pentru a vă conecta emoțional și pentru a vă menține legătura puternică.
4. Fii atent la nevoile și dorințele partenerului: Înțelegerea și satisfacerea nevoilor și dorințelor partenerului tău pot ajuta la menținerea unei relații sănătoase. Ascultă cu atenție și fii deschis să îndeplinești aceste nevoi.
5. Lucrați la relație: O relație fericită și sănătoasă necesită muncă constantă din partea ambilor parteneri. Lucrați împreună pentru a rezolva conflictele și pentru a vă păstra relația într-o stare bună.
6. Mențineți pasiunea și intimitatea: Este important să păstrați pasiunea și intimitatea în relație. Încercați să vă mențineți atracția și viața sexuală sănătoasă, discutând deschis despre dorințele voastre sexuale.
7. Nu te lăsa tentat: Recunoaște că tentația poate apărea în viața ta, dar alege să nu cedezi acestei tentații. Gândește-te la consecințele infidelității și la impactul pe care îl poate avea asupra relației tale.
8. Păstrează viața socială sănătoasă: Nu te izola de prieteni și familie din cauza relației tale. Menținerea unei vieți sociale sănătoase poate contribui la menținerea unei relații echilibrate.
9. Călătoriți împreună: Călătoriile și aventurile împreună pot întări legătura dintre parteneri și pot aduce o schimbare binevenită în rutina zilnică.
10. Căutați ajutor profesional dacă este necesar: Dacă aveți dificultăți în relație sau simțiți că tentația infidelității este prea puternică, nu ezitați să căutați ajutor de la un terapeut de cuplu sau un consilier. Ei pot oferi orientare și strategii pentru a face față provocărilor.

Infidelitatea poate avea consecințe devastatoare asupra relației, dar prin angajament, comunicare deschisă și respect reciproc, puteți lucra împreună pentru a o evita și pentru a menține o relație fericită și sănătoasă.

”Furtună hormonală” sau dependență?

Infidelitatea nu este neapărat generată direct de „furtuna hormonală,” dar schimbările hormonale pot juca un rol în comportamentul sexual și în atracția față de alte persoane. Hormonii pot influența starea de spirit, nivelurile de dorință sexuală și capacitatea de a face alegeri raționale în ceea ce privește comportamentul sexual.

Iată cum pot influența hormonii infidelitatea:

1. Nivelurile de dorință sexuală: Hormonii sexuali, cum ar fi testosteronul la bărbați și estrogenul la femei, pot afecta nivelurile de dorință sexuală. În anumite perioade de vârstă sau în anumite situații, un individ poate avea un nivel mai mare de dorință sexuală, ceea ce poate crește tentația de a căuta activități sexuale în afara relației. Sau când hormonul bate neuronul, se spune în popor.
2. Starea de spirit: Schimbările hormonale pot influența starea de spirit. De exemplu, fluctuațiile hormonale legate de ciclul menstrual la femei pot provoca schimbări de dispoziție. Stresul sau anxietatea legate de astfel de schimbări pot contribui la decizii impulsive sau la comportamente neadecvate, inclusiv infidelitate.
3. Atracția față de alți parteneri: Hormonii pot influența atracția sexuală și romantică. O creștere a nivelului de hormoni poate face pe cineva să se simtă mai atras de alți indivizi. Cu toate acestea, este important de menționat că atracția sexuală sau romantică față de altcineva nu justifică sau scuză infidelitatea.

Și da, infidelitatea poate fi uneori un simptom sau un efect al dependenței sexuale. Dependenta sexuală, cunoscută și sub numele de hipersexualitate, se referă la o nevoie persistentă și intensă de a avea contacte sexuale sau de a se angaja în alte comportamente sexuale, chiar și atunci când acestea au consecințe negative asupra vieții persoanei în cauză. Când cineva suferă de dependență sexuală, poate fi recunoscut după:

Comportamentul compulsiv: Persoana poate fi incapabilă să-și controleze sau să-și limiteze comportamentul sexual, chiar dacă își dă seama că acesta îi cauzează probleme sau dacă își dorește să se oprească.

Prioritizarea comportamentului sexual: Individul poate plasa sexul peste alte responsabilități sau interese, punând în pericol relații, cariere sau alte aspecte ale vieții sale.

Neglijarea consecințelor negative: În ciuda problemelor pe care comportamentul le poate cauza, persoana continuă să se angajeze în activități sexuale riscante sau dăunătoare.

Tentative eșuate de a opri comportamentul: La fel ca în alte forme de dependență, persoana poate încerca să își reducă sau să își întrerupă comportamentul sexual, dar constată că este dificil sau imposibil.

În contextul dependenței sexuale, infidelitatea poate fi un mod prin care individul caută satisfacție sexuală constantă și imediată, indiferent de consecințele asupra relației sale. Cu toate acestea, nu toți cei care sunt infideli suferă de dependență sexuală. În același timp, nu toți cei care suferă de dependență sexuală sunt infideli. Este esențial ca persoanele care cred că ar putea avea o problemă cu dependența sexuală să caute ajutor profesional. Terapia poate ajuta la identificarea cauzelor subiacente ale comportamentului și la dezvoltarea strategiilor pentru gestionarea impulsurilor și pentru îmbunătățirea calității vieții. Cui ne putem adresa?

Terapeuți certificați în dependență sexuală (CSAT): Acești specialiști au primit formare specifică în tratarea dependenței sexuale prin International Institute for Trauma & Addiction Professionals (IITAP).

Sexologi sau terapeuți sexuali: Deși nu toți sexologii sunt specializați în dependența sexuală, mulți au cunoștințe și experiență în această zonă.

Terapeuți și consilieri în dependențe: Deși specializarea lor primară poate fi în tratarea altor tipuri de dependențe, cum ar fi dependența de alcool sau droguri, mulți dintre acești profesioniști au cunoștințe și experiență în tratarea dependențelor comportamentale, inclusiv a dependenței sexuale.

Organizații și grupuri de suport (în țara noastră încă nu)

Sex and Love Addicts Anonymous (SLAA): Un program de 12 pași pentru cei care se luptă cu dependența sexuală și amoroasă.

Sex Addicts Anonymous (SAA): Un alt program de 12 pași pentru persoanele care se confruntă cu dependența sexuală.

Clinici și centre specializate: Există clinici și centre de tratament în multe țări care sunt specializate în tratarea dependenței sexuale.

În concluzie, infidelitatea este adesea rezultatul unei combinații complexe de factori, inclusiv nevoi neîmplinite în relație, gelozie, comunicare deficitară, stres, tentație și altele. Hormonii pot fi unul dintre acești factori, dar nu sunt singura explicație pentru comportamentul infidel. Este important să aveți în vedere că, indiferent de influențele hormonale, fiecare individ este responsabil pentru propriile acțiuni și alegeri în ceea ce privește relația sa. Comunicarea deschisă și respectul reciproc pot ajuta la gestionarea și prevenirea infidelității într-o relație.

Decât să înșelăm, mai bine ne uităm la filme despre infidelitate

Infidelitatea este un subiect recurent în lumea filmului, deoarece provoacă o varietate de emoții și conflicte, ceea ce îl face atractiv pentru scenariști și regizori. Iată câteva dintre cele mai celebre filme pe tema infidelității:

1. „Infidelitate” (Unfaithful, 2002) – Un film regizat de Adrian Lyne, în care Diane Lane și Richard Gere interpretează un cuplu a cărui relație este pusă la încercare atunci când soția începe o aventură pasională.
2. „Closer” (2004) – Regizat de Mike Nichols, filmul explorează relații complicate și infidelitatea a patru personaje, interpretate de Julia Roberts, Jude Law, Natalie Portman și Clive Owen.
3. „Eroare de apreciere” (Fatal Attraction, 1987) – Acest film clasic al anilor ’80, regizat de Adrian Lyne, prezintă o aventură extramaritală care devine obsesivă și periculoasă. Michael Douglas și Glenn Close interpretează rolurile principale.
4. „Little Children” (2006) – Bazat pe romanul cu același nume, filmul explorează infidelitatea într-un mic oraș și impactul acesteia asupra comunității. Kate Winslet și Patrick Wilson joacă în rolurile principale.
5. „Revolutionary Road” (2008) – Cu Leonardo DiCaprio și Kate Winslet în rolurile principale, filmul explorează un cuplu care încearcă să facă față monotoniei vieții lor de suburbie și atracției pentru alți parteneri.
6. „Eyes Wide Shut” (1999) – Regizat de Stanley Kubrick, acest film cu Tom Cruise și Nicole Kidman explorează infidelitatea și sexualitatea într-un mod intens și misterios.
7. „The Bridges of Madison County” (1995) – Filmul, regizat de Clint Eastwood, spune povestea unei femei căsătorite (interpretată de Meryl Streep) care are o aventură de o săptămână cu un fotograf (jucat de Clint Eastwood).
8. „In the Mood for Love” (2000) – Acest film regizat de Wong Kar-wai explorează subtil infidelitatea și atracția între doi vecini căsătoriți în Hong Kongul anilor ’60.
9. „Chloe” (2009) – Un thriller erotic în care Julianne Moore interpretează o femeie căsătorită care angajează o prostituată (jucată de Amanda Seyfried) pentru a testa fidelitatea soțului său.
10. ”The other woman” – Este o comedie romantică americană din 2014 regizată de Nick Cassavetes și scrisă de Melissa Stack. Povestea urmărește o femeie care realizează că bărbatul cu care este implicată este de fapt căsătorit, și apoi se împrietenește cu soția acestuia și o altă amantă a lui. Împreună, cele trei femei formează un aliat neașteptat și plănuiesc răzbunarea împotriva bărbatului înșelător.
11. ”The Undoing” – Grace și Jonathan Fraser trăiesc viața pe care și-au dorit-o, dar totul se schimbă printr-o serie de evenimente brutale. Grace este forțată să-și reevalueze propria ei viață atunci când soțul ei devine suspect într-o investigație de crimă. În timp ce adevărul începe să iasă la iveală, Grace se confruntă cu realitățile și consecințele alegerilor ei și ale soțului ei. Filmul explorează teme precum încrederea în relațiile intime, percepțiile și presupunerile în societate, decepția și modul în care oamenii pot ascunde adevărul chiar și celor mai apropiați.
12. ”Diabolique” (1955, 1996) – film de groază psihologic francez din 1955, regizat de Henri-Georges Clouzot. Este bazat pe romanul „Celle qui n’était plus” scris de Pierre Boileau și Thomas Narcejac. Filmul este renumit pentru atmosfera sa tensionată și pentru răsturnările sale de situație, fiind adesea menționat ca unul dintre cele mai mari thrillere din toate timpurile. Filmul urmărește povestea a două femei, soția și amanta directorului sadic al unei școli, care se aliază pentru a-l ucide. După ce comit crima și scufundă corpul în piscina școlii, acesta dispare, declanșând o serie de evenimente misterioase și înfricoșătoare.

Uneori păcătosului îi convine să fie surprins

Bel Esprit