Cu divorțul, la psiholog sau la avocat?

Desigur, vorbim despre cazurile în care am trecut prin toate fazele și am ajuns la înțelegerea că soluția este una singură. Da, fazele doliului, pe care vi le amintesc, pentru a vedea că nu sunteți singuri. Nu sunteți nici singuri, nici singurii. Dacă cineva merge pe calea lui ”Mie nu mi se poate întâmpla”, ori trăiește la mânăstire, departe de lume, ceea ce nici nu e rău, ori are o părere prea bună despre sine. Dar dacă totuși ați revenit cu picioarele pe pământ și într-o zi vă pomeniți că partenerul vostru de viață vine și vă spune că își dorește să divorțeze pentru că… atenție, prima scuză nici n-ar trebui luată în seamă, veți experimenta câteva trăiri, cu precizie de ceas elvețian. Depinde în ce stadiu al doliului vă aflați, veți putea observa că nu ați scăpat (nu veți scăpa) de niciuna, pentru că se știe că divorțul e a doua traumă după deces. Înțelegerea stadiilor doliului poate oferi un cadru pentru a naviga prin aceste sentimente intense și a găsi modalități de a face față durerii. Prin recunoașterea și acceptarea acestor etape, indivizii pot găsi modalități de a naviga prin durere și de a se vindeca în propriul lor ritm. Tiparul clasic al doliului, propus de Elisabeth Kübler-Ross, descrie cinci stadii distincte, dar există și alte teorii care extind sau modifică aceste etape. („On Death and Dying”).

Negarea (Denial)

În această etapă inițială, persoana refuză să accepte realitatea pierderii. Negarea servește ca un mecanism de apărare temporară, permițând individului să amortizeze șocul inițial. Gânduri precum „Nu se poate să fie adevărat” sunt frecvente, ajutând persoana să treacă treptat la conștientizarea deplină a situației. Nu se poate spune care dintre aceste faze e mai dureroasă, pentru că ele sunt diferite ca intensitate și ca impact în straturile cele mai profunde ale ființei.

Furia (Anger)

Pe măsură ce negarea începe să se diminueze, durerea realității pierderii devine evidentă, ceea ce poate duce la furie. Aceasta poate fi îndreptată spre sine, ceilalți sau chiar persoana decedată. Este un răspuns natural de a încerca să găsească un vinovat pentru durerea resimțită. Întrebări precum „De ce mi se întâmplă tocmai mie?/Cu ce am greșit?” reflectă această etapă.

Negocierea (Bargaining)

În încercarea de a amâna sau de a evita inevitabilul, persoana poate începe să negocieze, adesea cu o putere superioară sau chiar cu sine însăși. Acest stadiu implică gânduri ipotetice despre ce s-ar fi putut face diferit pentru a preveni pierderea. Exemple de gânduri includ „Dacă ar fi mers la medic mai devreme…” sau „Dacă aș fi fost mai atent…”.

Depresia (Depression)

Odată ce realitatea pierderii este pe deplin acceptată, persoana poate experimenta o tristețe profundă. Această etapă este caracterizată de sentimente de izolare, retragere și o durere intensă. Este un stadiu necesar în procesul de vindecare, permițând individului să plângă pierderea și să înceapă să se adapteze la o nouă realitate fără persoana iubită.Prin recunoașterea și acceptarea acestor etape, indivizii pot găsi modalități de a naviga prin durere și de a se vindeca în propriul lor ritm.

Acceptarea (Acceptance)

În această etapă finală, persoana ajunge la un loc de acceptare și liniște în privința pierderii. Acceptarea nu înseamnă că durerea a dispărut complet, ci că individul a învățat să trăiască cu pierderea. Gânduri precum „Va fi bine” sau „Pot continua să trăiesc” reflectă această acceptare.

Revenind la divorț

Divorțul este un fenomen tot mai frecvent în societatea modernă, având impacturi semnificative atât asupra copiilor, cât și asupra adulților implicați. În acest articol, vom explora statisticile recente privind divorțul în România și efectele acestuia asupra tuturor celor implicați.

Divorțul în România. Statistici

În ultimele trei decenii, rata divorțurilor în România a crescut semnificativ. În 2020, rata divorțurilor a atins 28%, ceea ce înseamnă că aproximativ una din patru căsătorii se finalizează prin divorț​ (Capital)​​ (BZI.ro)​. Aceasta reprezintă o creștere majoră față de anii ’90, când rata era de doar 16%​ (Jurnalul National)​.

Durata medie a unei căsătorii care se finalizează prin divorț în România este de aproximativ 9,5 ani, una dintre cele mai scăzute din Europa​ (Jurnalul National)​. De asemenea, divorțurile sunt mai frecvente în mediul urban decât în cel rural, deși rata divorțurilor în mediul rural a început să crească în ultimii ani​ (Contributors)​.

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra ratelor divorțului, cu un divorț înregistrat la fiecare 3,5 căsătorii în timpul primului an de pandemie​ (Capital)​. La nivel european, România se clasează printre țările cu o rată medie a divorțurilor, în timp ce țări precum Portugalia și Spania au rate mult mai mari, de 92% și 86%, respectiv​ (BZI.ro)​.

Impactul divorțului asupra copiilor (Ați văzut Kramer contra Kramer?)

Divorțul poate avea multiple efecte negative asupra copiilor, afectându-i pe plan emoțional, comportamental, social și academic.

Copiii pot experimenta un nivel crescut de stres și anxietate din cauza incertitudinii și schimbărilor aduse de divorț​ (Capital)​​ (BZI.ro)​. De asemenea, unii copii pot simți vinovăție și rușine, crezând că sunt responsabili de separarea părinților, ceea ce poate duce la tristețe profundă și, în unele cazuri, depresie​ (Contributors)​.

Problemele de comportament sunt frecvente la copiii afectați de divorț. Aceștia pot deveni mai agresivi sau retrași, manifestând probleme atât acasă, cât și la școală. Pot testa limitele și autoritatea părinților sau a altor figuri de autoritate ca răspuns la schimbările din viața lor​ (Capital)​​ (BZI.ro)​.

Divorțul poate duce la dificultăți în relațiile interpersonale ale copiilor, aceștia întâmpinând dificultăți în a-și menține prieteniile sau în a forma noi relații. Unii copii se pot retrage social, evitând interacțiunile sociale și activitățile de grup​ (Jurnalul National)​.

Stresul emoțional și problemele de acasă pot afecta performanța academică a copiilor, ducând la scăderea performanțelor școlare și lipsa motivației pentru activitățile școlare și extracurriculare​ (BZI.ro)​.

Impactul divorțului asupra adulților

Divorțul are un impact profund și asupra adulților implicați, afectându-i pe plan emoțional, fizic, social și economic.

Adulții trec printr-un nivel ridicat de stres și anxietate în timpul și după divorț. Sentimentele de pierdere, tristețe și depresie sunt frecvente, la fel ca vinovăția și rușinea asociate cu eșecul perceput al căsătoriei​ (Capital)​​ (BZI.ro)​.

Stresul asociat cu divorțul poate duce la probleme de sănătate fizică, cum ar fi tulburări de somn, hipertensiune și probleme digestive. Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar, făcând persoanele mai susceptibile la boli​ (Contributors)​.

Divorțul poate duce la pierderea unor prieteni comuni și la izolarea socială. Relațiile cu membrii familiei extinse pot deveni tensionate sau chiar inexistente după divorț​ (Jurnalul National)​​ (Contributors)​.

Divorțul aduce adesea instabilitate financiară, datorită împărțirii bunurilor și a costurilor legale, precum și a necesității de a susține două gospodării separate. Este posibil ca unul dintre parteneri să experimenteze o scădere semnificativă a veniturilor, mai ales dacă anterior se baza pe venitul celuilalt partener​ (Capital)​​ (BZI.ro)​.

Divorțul necesită o perioadă de adaptare și ajustare la noua realitate, care poate fi dificilă și provocatoare din punct de vedere psihologic. Pe termen lung, unele persoane pot experimenta o creștere a stimei de sine și a independenței, învățând să gestioneze singuri diverse aspecte ale vieții​ (Jurnalul National)​.

Ce putem face înainte de a ne gândi la divorț?

Înainte de a te gândi la divorț, este esențial să parcurgi anumite etape pentru a te asigura că iei cea mai bună decizie pentru tine și familia ta. Iată câțiva pași importanți de urmat:

1. Evaluarea relației

• Reflectează asupra motivelor: Gândește-te profund la motivele pentru care dorești să divorțezi. Sunt acestea circumstanțe temporare sau probleme fundamentale? Încercă să identifici dacă problemele sunt de natură rezolvabilă sau ireconciliabile.
• Analizează impactul asupra copiilor: Consideră cum va afecta divorțul copiii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Este important să îți pui întrebări legate de stabilitatea și bunăstarea lor emoțională și fizică.

2. Comunicare deschisă

• Discută cu partenerul: Încearcă să ai o conversație sinceră și deschisă cu partenerul tău despre problemele pe care le întâmpinați. Uneori, comunicarea deschisă poate aduce soluții neașteptate.
• Setează așteptări și obiective comune: Dacă este posibil, lucrați împreună pentru a identifica obiective comune și așteptări pentru viitor. Acest lucru poate ajuta la reconectarea ca parteneri.

3. Consiliere și terapie

• Terapeut de cuplu: Participarea la ședințe de terapie de cuplu poate ajuta la abordarea și rezolvarea conflictelor. Un terapeut profesionist poate oferi perspective și strategii pentru a îmbunătăți relația.
• Consiliere individuală: În plus față de terapia de cuplu, consilierea individuală poate fi utilă pentru a-ți înțelege mai bine propriile sentimente și pentru a dezvolta strategii de coping.

4. Evaluarea impactului financiar

• Analizează situația financiară: Înainte de a decide să divorțezi, evaluează impactul financiar al separării. Ia în considerare veniturile, datoriile și activele comune. Poți consulta un consultant financiar pentru a înțelege mai bine implicațiile financiare ale divorțului.
• Planifică un buget post-divorț: Pregătește-te pentru viitor planificând un buget realist care să includă toate cheltuielile anticipate.

5. Explorarea alternativelor

• Perioadă de separare: Uneori, o separare temporară poate oferi claritate și poate ajuta la evaluarea relației dintr-o nouă perspectivă.
• Mediere: Medierea poate fi o opțiune pentru a rezolva conflictele într-un mod mai puțin adversarial decât divorțul. Un mediator profesionist poate ajuta la facilitarea discuțiilor și la găsirea unor soluții acceptabile pentru ambele părți.

6. Pregătirea emoțională și psihologică

• Auto-reflecție: Acordă-ți timp pentru a reflecta asupra propriilor sentimente și a pregătirii emoționale pentru o eventuală separare. Este important să fii pregătit emoțional pentru schimbările care vor urma.
• Suport social: Asigură-te că ai un sistem de suport puternic, inclusiv prieteni, familie și grupuri de suport. Aceștia te pot ajuta să navighezi prin dificultățile emoționale și logistice ale divorțului.

7. Consultație juridică

• Consulta un avocat: Este recomandat să consulți un avocat specializat în dreptul familiei pentru a înțelege implicațiile legale ale divorțului. Avocatul te poate ghida prin procesul legal și te poate ajuta să protejezi drepturile și interesele tale.

În concluzie, înainte de a decide să divorțezi, este esențial să evaluezi toate aspectele relației și să explorezi toate opțiunile disponibile. Comunicarea deschisă, consilierea, evaluarea impactului financiar și pregătirea emoțională sunt pași importanți care te pot ajuta să iei o decizie informată și să gestionezi procesul de divorț într-un mod cât mai sănătos și echilibrat.

• Psychology Today
• Verywell Mindset
• Thriveworks
• Stallard Bellof Law

Studii și articole de specialitate despre divorț și impactul acestuia

• • „Divorțul părinților are un impact semnificativ asupra bunăstării emoționale și psihologice a copiilor. Studiile arată că aceștia pot experimenta niveluri ridicate de stres, anxietate și depresie în urma separării părinților.” (Psychology Today)​ (Psychology Today)​.

• • „Rata divorțurilor în România s-a dublat în ultimele trei decenii. Aproximativ una din patru căsătorii se finalizează în divorț.” (Jurnalul National)​ (Jurnalul National)​.
  • „Rata divorțurilor în România a crescut cu 75% din 1990, ajungând la o rată de 28% în 2020.” (Buna Ziua Iași)​ (BZI.ro)​.

1. • „Studiile arată că până la 60% dintre persoanele care trec printr-un proces de divorț pot fi deschise la reconciliere la un moment dat. Reconcilierea în timpul procesului de divorț este mai frecventă și mai puțin provocatoare decât recăsătorirea după finalizarea divorțului.” (Psychology Today)​ (Psychology Today)​.
   • „Pentru ca reconcilierea să funcționeze, ambele părți trebuie să fie angajate în schimbare. Probleme precum lipsa de intimitate, stresul financiar, abuzul de substanțe și singurătatea pot fi abordate prin terapie de cuplu sau de familie.” (Stallard Bellof Law)​ (Stallard & Bellof)​.Impactul emoțional al divorțului asupra adulților:
     • „Divorțul poate fi o sursă majoră de stres și anxietate, datorită schimbărilor semnificative în viața personală și familială. Sentimentele de pierdere, tristețe și depresie sunt frecvente, la fel ca vinovăția și rușinea asociate cu eșecul perceput al căsătoriei.” (Thriveworks)​ (Thriveworks)​.Problemele financiare și divorțul:
       • „Dificultățile financiare pot crea stres și tensiuni în relație. Discrepanțele în gestionarea banilor, datoriile sau lipsa de resurse financiare pot duce la conflicte frecvente și, în final, la divorț.” (Verywell Mindset)​ (VeryWell Mindset)​.

La fel de grav

… e faptul că divorțul poate avea un impact profund asupra încrederii unei persoane în iubire și relații. Divorțul poate submina încrederea în iubire prin intermediul unor experiențe de trădare, dureri emoționale, scăderea stimei de sine, generalizarea experiențelor negative și teama de eșec repetat. Cu toate acestea, prin consiliere, terapie și efort personal, este posibil ca persoanele să depășească aceste obstacole și să redescopere capacitatea de a iubi și de a avea încredere în relații noi. Iată câteva moduri prin care acest lucru se poate întâmpla, susținute de cercetări și studii de specialitate:

Experiențe de trădare și infidelitate

Impactul trădării: Infidelitatea sau alte forme de trădare pot distruge încrederea unei persoane în partener și, prin extensie, în conceptul de iubire. Trădarea încrederii poate crea cicatrici emoționale adânci, făcându-i pe cei afectați să fie reticenți în a se angaja în noi relații. Conform unui studiu publicat în „Journal of Marriage and Family”, infidelitatea este una dintre principalele cauze ale divorțului și are un impact devastator asupra încrederii partenerilor trădați​​.

Durerile emoționale și trauma

Durerea emoțională: Divorțul este adesea însoțit de dureri emoționale intense, inclusiv sentimente de respingere, eșec și pierdere. Această durere poate duce la o teamă de a experimenta din nou aceleași emoții negative, ceea ce poate face dificilă redeschiderea sufletului către o nouă relație. Potrivit unui articol din „Psychology Today”, persoanele care trec printr-un divorț pot experimenta un nivel ridicat de stres post-traumatic, care afectează capacitatea lor de a avea încredere și de a iubi din nou​ (Psychology Today)​.

Autopercepția negativă și stima de sine scăzută

Scăderea stimei de sine: Divorțul poate afecta grav stima de sine a unei persoane, mai ales dacă acesta a fost cauzat de critici constante sau devalorizare în relație. Persoanele cu stima de sine scăzută pot considera că nu sunt demne de iubire sau că nu vor găsi pe cineva care să le aprecieze cu adevărat. Studiile arată că scăderea stimei de sine este comună după divorț și poate dura ani de zile pentru a se redresa​ (VeryWell Mindset)​.

Generalizarea experiențelor negative

Generalizarea negativității: După un divorț, este posibil ca persoanele să generalizeze experiențele negative și să le proiecteze asupra tuturor relațiilor viitoare. Această generalizare poate duce la evitarea angajamentului sau la suspiciuni nejustificate față de potențiali parteneri. Conform unui studiu realizat de „Thriveworks”, multe persoane divorțate întâmpină dificultăți în a avea încredere în noi parteneri din cauza fricii de a repeta experiențele dureroase din trecut​ (Thriveworks)​.

Teama de eșec repetat

Frica de eșec: Teama de a experimenta un alt eșec relațional poate descuraja persoanele să investească emoțional într-o nouă relație. Această teamă poate duce la comportamente de evitare sau la o lipsă de deschidere emoțională, care împiedică formarea unor conexiuni autentice. Potrivit unui articol din „Verywell Mind”, această frică este frecvent întâlnită la persoanele care au trecut printr-un divorț traumatic și necesită timp și terapie pentru a fi depășită​ (VeryWell Mindset)​.

Resurse și suport

Calea legală de desfacere a căsătoriei

În România, divorțul se poate realiza prin mai multe modalități legale, fiecare având propriile costuri și proceduri asociate. Iată o descriere detaliată a principalelor modalități de divorț și a costurilor implicate:

Modalitățile Legale de Divorț

1. Divorțul pe cale administrativă:
   • Descriere: Este cea mai simplă și rapidă formă de divorț, destinată cuplurilor fără copii minori. Se realizează la oficiul de stare civilă.
   • Condiții: Acordul ambilor soți și absența copiilor minori din căsătorie.
   • Costuri: Taxa de timbru este de aproximativ 500 RON, dar poate varia în funcție de localitate. De asemenea, pot exista costuri suplimentare pentru diverse documente necesare.
   • Durată: Procedura poate dura între 30 și 60 de zile.
2. Divorțul prin notar:
   • Descriere: Potrivit pentru cuplurile care sunt de acord asupra termenilor divorțului și împărțirii bunurilor. Această procedură este disponibilă chiar și pentru cuplurile cu copii minori, cu condiția să existe un acord asupra custodiei și pensiei alimentare.
   • Condiții: Acordul ambilor soți, inclusiv asupra custodiei copiilor și împărțirii bunurilor.
   • Costuri: Onorariul notarului variază în funcție de complexitatea cazului, dar în general poate fi între 1.500 și 3.000 RON.
   • Durată: Procedura poate fi finalizată într-o perioadă de 30 de zile.
3. Divorțul prin instanță:
   • Descriere: Se aplică în cazurile în care soții nu pot ajunge la un acord privind termenii divorțului, custodia copiilor sau împărțirea bunurilor. Este singura opțiune în cazul divorțului din culpă.
   • Condiții: Lipsa acordului între soți sau existența unor conflicte majore.
   • Costuri: Taxele judiciare pot varia, dar în general taxa de timbru judiciar este de aproximativ 200 RON. Costurile totale pot crește considerabil dacă se includ onorariile avocaților, care pot fi între 3.000 și 10.000 RON sau mai mult, în funcție de complexitatea cazului și durata procesului.
   • Durată: Procedura poate dura de la câteva luni până la câțiva ani, în funcție de complexitatea cazului și de încărcarea instanțelor de judecată.

Factori care influențează costurile

• Complexitatea cazului: Divorțurile care implică dispute asupra custodiei copiilor sau împărțirea unor bunuri semnificative sunt de obicei mai costisitoare.
• Onorariile avocaților: Acestea pot varia foarte mult în funcție de experiența avocatului și de complexitatea cazului.
• Documentele necesare: Obținerea și legalizarea diverselor documente necesare pentru procedură pot adăuga costuri suplimentare.

Recomandări

• Consiliere juridică: Este recomandat să consultați un avocat specializat în dreptul familiei pentru a înțelege mai bine opțiunile disponibile și pentru a primi sfaturi personalizate în funcție de situația specifică.
• Medierea: În unele cazuri, medierea poate fi o opțiune utilă pentru a ajunge la un acord amiabil și pentru a reduce costurile și durata procedurii.

Pentru informații mai detaliate, puteți consulta surse precum site-urile oficiale ale instanțelor de judecată din România, notariate sau birouri de avocatură specializate în dreptul familiei.

Pentru a face față impactului divorțului, consilierea psihologică și participarea la grupuri de suport pot fi extrem de benefice. Acestea oferă un cadru de sprijin emoțional și ajută la dezvoltarea unor strategii eficiente de coping​ (Contributors)​​ (Capital)​.

Ce este COPING-ul?

Strategiile de coping reprezintă metode și tehnici pe care indivizii le utilizează pentru a face față stresului, emoțiilor negative și dificultăților vieții. Aceste strategii sunt esențiale pentru menținerea sănătății mentale și emoționale și pot varia de la persoană la persoană. Iată o descriere detaliată a principalelor tipuri de strategii de coping și exemple de aplicare:

Strategii de Coping

1. Coping focalizat pe problemă (Problem-focused coping)
   • Descriere: Această strategie implică abordarea directă a problemei care cauzează stresul, cu scopul de a reduce sau elimina sursa stresului.
   • Exemple:
     • Planificarea și organizarea timpului pentru a gestiona mai eficient sarcinile.
     • Căutarea de informații și soluții practice pentru a rezolva o problemă specifică.
     • Negocierea sau medierea unui conflict pentru a găsi o soluție amiabilă.
2. Coping focalizat pe emoții (Emotion-focused coping)
   • Descriere: Această strategie vizează gestionarea emoțiilor negative asociate cu situația stresantă, fără a schimba neapărat situația în sine.
   • Exemple:
     • Practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi meditația sau respirația profundă.
     • Exprimarea emoțiilor prin scris, artă sau conversații cu prietenii sau un terapeut.
     • Angajarea în activități care aduc bucurie și relaxare, cum ar fi hobby-uri sau sporturi.
3. Coping de evitare (Avoidance coping)
   • Descriere: Această strategie implică evitarea directă a problemei sau a situației stresante, fie prin distragerea atenției, fie prin retragerea din situație.
   • Exemple:
     • Evitarea locurilor sau persoanelor care provoacă stres.
     • Angajarea în activități de distragere, cum ar fi jocurile video sau vizionarea filmelor.
     • Amânarea sarcinilor dificile sau stresante.
4. Coping proactiv (Proactive coping)
   • Descriere: Această strategie presupune pregătirea și planificarea pentru a face față provocărilor viitoare, înainte ca acestea să devină surse majore de stres.
   • Exemple:
     • Dezvoltarea abilităților de gestionare a timpului pentru a evita stresul cauzat de termenele limită.
     • Crearea unui plan financiar pentru a gestiona cheltuielile și a evita stresul financiar.
     • Învățarea unor noi abilități care pot fi utile în viitor, cum ar fi cursuri de dezvoltare personală sau profesională.
5. Coping social (Social coping)
   • Descriere: Această strategie implică căutarea de sprijin și suport din partea altor persoane pentru a face față situațiilor stresante.
   • Exemple:
     • Discutarea problemelor cu prietenii, familia sau un consilier.
     • Participarea la grupuri de suport pentru persoane care se confruntă cu probleme similare.
     • Implicarea în activități comunitare sau de voluntariat pentru a găsi suport și sens.

Studiile arată că utilizarea eficientă a strategiilor de coping poate reduce semnificativ nivelul de stres și poate îmbunătăți sănătatea mentală și fizică. De exemplu, cercetările publicate în jurnalul „Health Psychology” au demonstrat că strategiile de coping focalizate pe problemă sunt de obicei mai eficiente pe termen lung decât cele de evitare, deoarece abordează direct sursa stresului și contribuie la rezolvarea acestuia.

Pe de altă parte, strategiile de coping focalizate pe emoții pot fi foarte utile în situațiile în care problema nu poate fi schimbată imediat, oferind un mod de a gestiona reacțiile emoționale și de a reduce impactul negativ asupra sănătății mentale.

Surse și referințe

• Psychology Today: Un ghid pentru diferite strategii de coping și modul în care acestea pot fi aplicate în viața de zi cu zi.
• Health Psychology Journal: Studii și cercetări despre eficacitatea diferitelor strategii de coping în gestionarea stresului și a sănătății mentale.

În concluzie, strategiile de coping sunt esențiale pentru a face față stresului și dificultăților vieții. Alegerea strategiilor adecvate și aplicarea lor consecventă poate contribui semnificativ la bunăstarea emoțională și mentală.

În concluzie, divorțul are efecte complexe și variate asupra tuturor celor implicați, dar cu sprijin adecvat și resurse potrivite, majoritatea persoanelor reușesc să se adapteze și să își reconstruiască viața post-divorț.

Un divorț răsunător