Ce este depresia de primăvară?

Suntem obosiți, iritabili, totul ni se pare mohorât, dacă ne uităm afară însă vom vedea că suntem în perfect acord cu vremea mohorâtă, indecisă, ca o fecioară la pubertate căreia nu-i poți intra nicicum în voie. Poate că depresia de primăvară nu e altceva decât tristețea de a nu putea ține pasul cu viața care înverzește brusc. De a nu simți ce ți se spune că ar trebui să simți. Sau poate e doar felul în care sufletele sensibile își resimt propria iarnă, chiar și când lumea se îmbracă în lumină. Să vedem puțin teoria.

Depresia de primăvară este o afecțiune emoționalăce apare în mod caracteristic cu venirea sezonului primăverii, o perioadă asociată în mod obișnuit cu revigorarea naturii și a stării de bine. Această formă de depresie se manifestă printr-o serie de simptome care pot afecta atât starea mentală, cât și cea fizică a individului. În general, persoanele afectate de depresia de primăvară experimenteazăo scădere a energiei, dificultăți de concentrare și o stare de tristețe persistentă. Aceste simptome pot fi adesea corelate cu schimbările de vreme și de lumină naturală, inducând o stare de melancolie care diferă de depresia clasică, care poate dura pe termen mediu sau lung.

Printre cauzele posibile ale depresiei de primăvară se numără schimbările hormonale din organism, fluctuațiile în nivelurile de serotonină și melatonină, dar și factorii de stres pe termen lung sau problemele legate de sănătate. De asemenea, declanșatoarele pot varia de la obiceiurile de viață la condiții meteorologice neobișnuite, fiecare contribuind la manifestarea unei stări de disconfort psihologic. Aceste simptome fizice și emoționale pot include apatie, insomnie, iritabilitate sau chiar dificultăți de a socializa, afectând astfel interacțiunile sociale și activitățile zilnice.

Înțelegerea depresiei de primăvară este esențială, în special în contextul schimbărilor climatice și a impactului pe care acestea îl pot avea asupra sănătății mintale. Conștientizarea acestor manifestări ne ajută să recunoaștem momentul în care ne confruntăm cu o problemă și să căutăm ajutor adecvat. Abordarea corectă a acestei afecțiuni poate conduce la ameliorarea semnificativă a stării de bine a indivizilor afectați.

 

Perspectiva medicilor asupra depresiei de primăvară

Depresia de primăvară este un fenomen complex, influențat de schimbările sezoniere care afectează starea de bine a persoanelor. Medicii subliniază că, pe măsură ce iarna se sfârșește și zilele devin mai lungi, expunerea crescută la lumina solară poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de serotonină, neurotransmițător responsabil pentru reglementarea stării de spirit. O scădere a nivelului de luminozitate în timpul iernii duce frecvent la fluctuații afective, care pot culmina în episoade depresive. Astfel, venirea primăverii, în ciuda efectului său revigorant, poate aduce la suprafață sentimente de melancolie în rândul anumitor indivizi.

Progresele în înțelegerea acestei afecțiuni au dus la dezvoltarea unor strategii de tratament eficiente. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este recunoscută ca fiind utilă în abordarea gândurilor negative care pot acompania depresia de primăvară. Prin tehnici specifice, TCC ajută pacienții să își restructureze modul de gândire, promovând astfel o stare de bine pe termen lung. În plus, medicii pot recomanda metode farmacologice, cum ar fi antidepresivele, care pot ajuta la echilibrarea chimiei creierului în perioadele dificile.

Este esențial ca persoanele afectate de depresia sezonieră să recunoască semnele acestei afecțiuni și să caute ajutorul specialiștilor. Printr-o colaborare strânsă cu medicii, pacienții pot identifica cele mai potrivite opțiuni de tratament, adaptate la nevoile lor specifice. Astfel, depresia de primăvară nu trebuie privită ca o stare inevitabilă, ci ca o oportunitate de a examina și de a ajusta stilul de viață și strategiile de coping.

Perspectivele psihologilor 

Depresia de primăvară este o problemă care afectează multe persoane pe parcursul acestui anotimp, iar psihologii au dezvoltat diverse metode terapeutice pentru a aborda această afecțiune. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este frecvent utilizată, având rolul de a ajuta indivizii să identifice și să schimbe tiparele negative de gândire care pot contribui la starea de depresie. Această metodă se concentrează nu doar pe gândurile negative, ci și pe emoțiile și comportamentele asociate, pregătind astfel persoanele să dezvolte strategii de coping eficiente. Un alt aspect important subliniat de psihologi este sprijinul social, care joacă un rol esențial în procesul de recuperare. Apartenența la grupuri sociale sau accessul la suport din partea familiei și prietenilor poate diminua considerabil simptomele depresiei de primăvară. Știați că primăvara au loc cele mai multe sinucideri?

Astfel, expertiza psihologilor, împreună cu susținerea vizibilă a celor care au trecut prin aceste momente, contribuie la o mai bună înțelegere și gestionare a depresiei de primăvară. O abordare holistică, care include atât metode terapeutice, cât și sprijin social, poate duce la rezultate semnificative în ameliorarea acestei afecțiuni. Aceasta subliniază necesitatea de a promova o cultură de deschidere și acceptare în jurul sănătății mintale, permițând astfel tuturor să se simtă încurajați să caute ajutor atunci când este necesar.

Bacovia și poezia depresiei de primăvară

George Bacovia, un nume emblematic în literatura română, este recunoscut pentru explorarea adâncă a temelor melancoliei și tristeții, cu un accent deosebit pe schimbările sezoniere, mai ales primăvara. Poetul reușește să capteze complexitatea emoțiilor umane printr-o lentilă care reflectă nu doar natura, ci și starea psihologică a indivizilor. În lucrările sale, Bacovia exprimă, cu mijloacele unei poezii esențializate, ideea că primăvara nu este numai simbolul reînnoirii, ci și un context propice pentru introspecție și, uneori, pentru o formă acută de melancolie care poate genera inclusiv nevroză.

Poemul „Nervi de primăvară” e cea mai potrivită 

Melancolia m-a surprins pe stradă,
Sunt amețit.
Oh, primăvara, iar a venit…
Palid, și mut…
Mii de femei au trecut;
Melancolia m-a prins pe stradă.

E o vibrare de violete;
Trece și Ea;
Aș vrea,
Dar nu pot s-o salut;
oh, și cum a trecut,
Într-o vibrare de violete.

Nimicnicia m-a prins pe stradă;
Am adormit.
Oh, primăvara, iar a venit
Pal, și uitat…
Vals funebru, depărtat.
Melancolia mă ține-n stradă…

Prin intermediul lucrărilor sale, Bacovia aduce în discuție nu doar stările de tristețe, ci și stigma socială asociată cu sănătatea mintală. Poezia lui oferă un spațiu de reflecție asupra depresiei, sugerând că și cele mai frumoase perioade ale anului pot aduce la suprafață emoții complexe și dificile. Prin urmare, literatura devine un instrument esențial pentru a aborda teme legate de sănătatea mintală, permițând astfel o mai bună înțelegere și acceptare a acestor stări.

Se întâmplă și la case (mai) mari…

Primăvara e, pentru unii, triumful vieții. Pentru alții, un memento dureros al ceea ce nu pot simți. În spatele magnoliilor înflorite și al mierlelor care par să cânte doar pentru poeți, s-au ascuns – uneori – umbrele celor care nu mai simțeau căldura, oricât de blândă ar fi fost.

Virginia Woolf, de pildă, nu iubea lunile în care lumina revenea brusc. Zicea că „are ceva violent în ea”, de parcă natura o forța să renască, deși mintea ei rămânea captivă în iernile lăuntrice. Jurnalele ei din martie și aprilie sunt pline de tentative de luciditate, dar și de epuizare.

Cioran, în ciuda tonului său acid, era un romantic exilat în gânduri. Scria despre „tirania primăverii” și despre „bucuria celor care nu-și pun întrebări”. Pentru el, aprilie nu venea cu promisiuni, ci cu presiunea fericirii celorlalți. Într-o scrisoare către fratele său, menționează că aprilie e luna în care se simte cel mai „nepotrivit cu lumea”.

Și Kurt Cobain, mult mai aproape de noi, nota în jurnalul său că „primăvara e un anotimp care vrea ceva de la tine – energie, zâmbet, speranță – iar eu nu pot să dau nimic înapoi”. Moartea lui, în aprilie 1994, a părut o eliberare tragică din această tensiune invizibilă.

Sylvia Plath, deși iubea florile, scria poezii tulburătoare în martie și aprilie, dominate de senzația de „a fi spectatoare a propriei vieți”. Spunea că primăvara e „cel mai crud anotimp pentru cei care nu mai cred în reînnoire”.

****

Aceasta e depresia de primăvară, și nu, nu e un moft. Medicii o numesc uneori tulburare afectivă sezonieră și o pun pe seama schimbărilor bruște hormonale și a perturbării ritmurilor biologice. Crește nivelul de lumină, da – dar și presiunea interioară de a fi „bine”.

Cum ieșim din ea? Cu delicatețe și perseverență.

1. Ieși la lumină – dar pe rând.
Specialiștii spun că expunerea la lumină naturală dimineața (20–30 de minute pe zi) ajută reglarea secreției de melatonină și serotonină. Nu e nevoie să alergi prin parc – e suficient să te plimbi, să respiri, să simți că ești acolo.

2. Mănâncă primăvara, nu doar admira-o.
E momentul să îți amintești de verdele din farfurie: frunze proaspete, legume, mai puțină zaharoză și mai multă vitamină D (da, și medicii o recomandă). Corpul are nevoie de energie curată, ca să repornească.

3. Pune-ți corpul în mișcare.
Chiar dacă nu ai chef. Mai ales atunci. Orice formă de activitate fizică ușoară eliberează endorfine, acele molecule care nu rezolvă totul, dar îți spun că „poți merge mai departe”.

4. Dormi ca un copac care își face rădăcini.
Stabilește o oră fixă de somn. Învață să închizi ecranele, gândurile, presiunile. Lasă-ți mintea să adoarmă în liniște, nu cu telefonul în brațe.

5. Caută compania potrivită. Sau singurătatea sănătoasă.
Uneori, un prieten care ascultă face cât un tratament. Alteori, o oră de liniște, în care te regăsești, vindecă mai mult decât o conversație forțată. Alege cu blândețe.

6. Cere ajutor, dacă simți că nu poți ieși singur.
Nu e o slăbiciune, ci un act de inteligență și iubire de sine. Psihoterapia, consilierea sau chiar un consult psihiatric pot fi începuturi salvatoare.

Mari iubiri. Virginia Woolf