E Ziua Introvertitului.

Adică, mai oficial, Ziua Mondială a celor introvertiți, sau, cu o denumire generică, a INTROVERTITULUI.

Să ne definim termenii, înainte de a celebra: în DEX, introver(ti)tul este definit ca persoana care este orientată către trăirile interioare. O a doua definiţie menţionează  că termenul introvertit poate fi folosit şi în cazul persoanelor „obsedate” de propriile trăiri. În psihologie, totul se desfășoară între simptom și boală, astfel încât plaja reprezentărilor este destul de largă, și, desigur, scopul acestui articol nu este deloc o abordare exhaustivă a acestui fenomen, ci menționarea unei date la care putem sărbători ceva. Acel ceva care dă prilej de reflecție și, prin urmare, strălucire unei zile. S-au scris destule articole, tratate, cărți despre această dihotomie – introvertit/extrovertit, așa că ne vom limita la a pune câteva întrebări pentru a afla noi înșine dacă suntem sau nu cu adevărat introvertiți, după cum spune la carte.

1. Te simți confortabil în singurătate?
2. Ai obiceiul să vorbești cu tine însuți?
3. Preferi să scrii într-un jurnal decât să te întâlnești cu un prieten?
4. Îți place să fii aplaudat la ”scenă deschisă”?
5. Ești persoana care ”sparge ghiața” în orice adunare?

Și aici putem spune că vorbim despre o fire introvertită, în cazul în care ați răspuns la primele trei întrebări cu DA, la celelalte cu NU.

Un lucru să fie clar însă: nu e vorba despre o pacoste sau vreo anomalie care să ne facă să părem ciudați (mă includ și pe mine în această categorie, iată), ci un mod de a fi care ne personalizează existența. Mă simt bine cu mine, mă simt bine cu prieteni adevărați, stau foarte bine doar împreună cu familia de sărbători, nu am o problemă dacă nu sunt invitată în mari adunări, din contră, iar evenimentele publice cu mii de spectatori îmi produc agorafobie. În rest, sunt normală, sau cel puțin așa par:).

Hai să vedem care sunt alte semnale pe care unii le enumeră ca făcând parte din spectrul de manifestări ale introvertiților, cu câteva comentarii din care trebuie să reiasă faptul că a fi introvertit, în societatea de astăzi, nici nu e chiar atât de rău:

1. Găsești că este mai bine să ai mai puțini prieteni decât o grămadă de „colegi” cu care abia vorbești sau pe care i-ai cunoscut recent. Ai rămas în același  grup de prieteni apropiați de ani de zile și îți este foarte greu să accepți oameni noi în cercul tău de prieteni. Uneori, a avea prieteni statornici, fideli, sinceri, altruiști este o binecuvântare și o metodă de a te proteja împotriva oamenilor toxici, pe care, crede-mă, nici nu ai a vea de ce să-i păstrezi în apropierea ta.

2. Ești mai degrabă un ascultător, deoarece lași oamenii să vorbească și să își încheie procesul de gândire înainte de a-i întrerupe. A asculta până la capăt e un semn de înțelepciune și de respect. De bună-creștere și de inteligență socială, bazată pe principii solide. A întrerupe o conversație e un atentat la bunele maniere și nu ajută niciunul dintre interlocutori, ci reprezintă un factor de bruiaj însemnat. Nu uita: În ceea ce privește tăcerea, sufletul știe să găsească drumul spre lumină, iar ceea ce este evaziv şi înșelător se rezolvă de la sine, viaţa noastră este o lungă și nesfârșită căutare a Adevărului. Mahatma Gandhi

3. Întotdeauna te gândești bine la lucruri înainte de a le face – idei, proiecte și nu iei cu adevărat decizii pripite. Asta sună ca o lecție de viață, deci nu se pune ca argument solid. Ți se poate întâmpla așa ceva și dacă ești coleric, sub impulsul momentului sau… în stare de ebrietate.

4. Nimic nu te enervează mai mult decât atunci când prietenii te roagă să ieși sau să rămâi „încă o oră”. Vrei doar să mergi acasă, să stai în pat și să vezi Revenge pe Netflix! Dacă ești obosit sau sătul de discuții prozaice, dăcă ești răcit sau prost-dispus, chiar e recomandat să te uiți la un film care să te distreze sau măcar să-ți canalizeze imaginația spre altceva.

Man silence ( photo credit:
pinterest.com,Isa Çınar)

5. Întotdeauna încerci să eviți conflictul. Nu vrei să înfurii pe nimeni sau să trezești partea rea ​​a nimănui. Dar asta înseamnă și că păstrezi o mulțime de lucruri pentru tine. Alt principiu de viață care îți asigură echilibrul și sănătatea mentală. Decât să fii un Gică-contra sau un nesuferit în permanentă căutare de subiecte de harță, mai bine pui la păstrare câteva gânduri și reacții pe care le lași la ”dospit”. Abia atunci când sunt coapte, poți acționa, convins că rezoluția e în favoarea ta – în primul rînd, apoi a celorlalți. Iată: ”Există o artă a tăcerii nu mai puțin însemnată și eficace ca arta de a vorbi. A asculta și a tăcea, a privi și a tăcea, a tăcea în mod deliberat, cu fermitate, în chip absolut, este o neobișnuită și prețioasă regulă de viață și un mijloc sigur de mari victorii.” Francesco Orestano

6. Ești un fel de perfecționist. Și dacă nu ești un perfecționist total, cu siguranță nu-ți place să-ți împărtășești proiectele sau ideile înainte ca acestea să fie pe deplin gândite sau elaborate, ceea ce înseamnă că uneori poți fi un lucrător lent, spre disperarea celorlalți. La ce îți folosește să-ți strigi în gura mare proiectele? Ție, în niciun caz. Sigur există cineva în jurul tău care să profite de ele. Garantat, experimentat, am fost acolo, cum se spune. Și da, mai bine un lucrător lent, decât unul care face multe și toate proaste. 

7. Nu-ți place să preiei conducerea. Aici ar fi o problemă. S-ar putea să fie un semn, dar poate că îți revii dacă vezi că ești singurul care ar putea fi capabil să preia conducerea. Și atunci, nu mai bine lași timiditatea la o parte și faci ceea ce trebuie făcut bine, rapid și eficient? E plin de amatori în posturile de conducere, believe me! Și da, s-ar putea să fie vina introvertiților care stau de o parte, să nu ”deranjeze”.

 8. Surprizele nu sunt chiar treaba ta și nu-ți place să mergi în situații necunoscute. Vrei să știi exact cum vor merge lucrurile înainte de a ajunge acolo, astfel încât să știi la ce să te aștepți.Mi se pare absolut firesc să știi cum să te pregătești psihic, cum să te îmbraci, care sunt așteptările grupului/evenimentului la care ești invitat! Te scutește de multe neplăceri!

9. Te enervezi cu adevărat când oamenii te întreabă în mod constant de ce ești atât de trist tot timpul. „De ce esti trist? Ce s-a întâmplat? Eşti în regulă?” și le consideri întotdeauna cele mai enervante întrebări pe care ți le pot pune oamenii, chiar dacă știi că nu sunt malițioase. Da, e agasant într-adevăr, ai perfectă dreptate să reacționezi așa, orice fel de fire ai fi. Cine vrea să te ajute, îți transmite simplu că „e acolo pentru tine”, oricând ai nevoie de el. Nu instigă la suferința pe care o implică fiecare întrebare care scormonește în memoria ta, în sufletul tău, în intimitatea ta. 

10. Nu purtați conversații fără sens sau discuții mici. Care-i rostul? Simplu. Niciunul. Adoptă principiul ”Înțeleptul cedează calea câinelui.”

11. Nu îți exprimi prea bine sentimentele. Te aștepți ca oamenii să știe și să înțeleagă deja cum te simți, iar asta a fost o problemă în cel puțin una dintre relațiile tale cele mai semnificative. Vei ajunge cu vârsta și cu introspecția la această concluzie. Deci avantaj tu, din start.

12. Uneori te îndoiești de tine. E bine. N-ai vrea să fii un narcisist nesuferit, nu-i așa?  Uite: “Trebuie să crezi în tine atunci când nimeni altcineva nu crede. Acest lucru te transformă într-un câştigător chiar în acel moment”, a spus jucătoarea de tenis Venus Williams.

 13. Înțelegi că nimic nu repară sufletul mai bine decât tăcerea. E semnul deplinei maturități, crede-mă! Felicitări!”Tăcerea este elementul în care toate lucrurile mari se formează și se adună, pentru ca în cele din urmă să răsară împlinite și mărețe la marea lumină a vieții pe care o au s-o stăpânească.” Thomas Carlyle

Devine clar: într-o lume în care extroversiunea este forța dominantă care joacă în lumina reflectoarelor (cu 60% sau mai mult din populație pretinzând eticheta de „extrovertit”), introversia are loc în culise.

Concluzia: a fi introvertit nu înseamnă că oamenii nu pot funcționa în societate, ci doar are de-a face cu modul în care persoana este capabilă să-și reîncarce bateriile. Așadar, Ziua Mondială a Introvertitului este o zi dedicată onorării oamenilor care fac lumea să meargă puțin diferit. Mai înțelept, adică, după părerea mea (umilă).

Istoria Zilei Mondiale a Introvertitului

Ziua Mondială a Introvertitului este despre atragerea conștientizării pentru lumea introvertită, centrată pe interior, făcând cunoscut faptul că acțiunile și obiceiurile lor nu îi fac cu nimic mai puțin sociabili sau atractivi. Multe studii au arătat că introvertiții, în ciuda nevoii lor profunde de timp singuri, sunt o minoritate importantă care lucrează în culisele unei lumi extrovertite pentru a o menține în funcțiune. Așadar, în fiecare an, mulți introvertiți profită de acest timp după evenimentele incitante ale sărbătorilor majore pentru a se reîncărca, practicând hobby-urile preferate. De asemenea, acesta este și un timp potrivit pentru a se pregăti pentru anul care vine.

Există multe site-uri care își concentrează audiența asupra aspectelor introversiunii și chiar o sărbătoresc. Ziua Mondială a Introvertiților este un punct culminant în observarea lumii introvertiților – și este timpul să începem sărbătoarea!

Cum sărbătorim Ziua Mondială a Introvertitului

Deci, cum ar trebui o persoană să sărbătorească faptul că este introvertită? Ei bine, există o varietate de moduri, desigur, iar unele dintre ele ar putea include chiar și organizarea unei petreceri!

Încercați câteva dintre aceste gânduri pentru a sărbători Ziua Mondială a Introvertitului: Bucurați-vă de o zi de odihnă! După câteva săptămâni de petreceri și sărbători, aceasta ar fi ziua perfectă pentru ca un introvertit să petreacă ceva timp singur. Fii confortabil acasă, ghemuiește-te pe canapea și citește o carte! Petrece timp cu animalele de companie, deoarece animalele nu necesită adesea multe conversații:), sau, cel puțin nu atât de sofisticate. E atât de plăcut afară!

Eu, de pildă,  voi revedea Forrest Gump.

Bel Esprit