Jeu d’amour 

Cezar Ivănescu

de-acuma nu te-oi mai uita,
poți să și vii, poți să nu vii,
cu vii stigmate, sângerii
ești scrisă toată-n carnea mea!

de-acuma nu te-oi mai uita,
coapsele-ți line, stins oval
pieptul, parfum de portocal,
împarfumează pielea mea!

de-acuma nu te-oi mai uita,
tu care zi de zi te uiți
și nici nu-ți vezi, nici nu-ți săruți
umbra plecată-n fața ta!

de-acuma nu te-oi mai uita,
dar nu te chem, nici nu te cer
acelor care-aici subt cer
posedă și pământ și stea!

de-acuma nu te-oi mai uita,
cu tine dorm și-n braț te strâng,
cu tine-n miezul nopții plâng
ca pruncu-n braț la mumă-sa!

de-acuma nu te-oi mai uita,
în noaptea sfântă, leagăn sfânt,
noi suntem singuri pe pămînt
cu Domnul și Lumina Sa!

de-acuma nu te-oi mai uita,
în noaptea sfântă, leagăn sfânt,
Domnul cu-ale Lui mânuri blând,
Domnul blânduț ne-o legăna!

Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — d. 24 aprilie 2008, București) a fost poet, dramaturg, scriitor și director de editură român.

În 15-17 aprilie 2008, cu doar o săptămână înaintea morții sale, Cezar Ivănescu (albanez după mama sa, Xantipa Naum) a participat, la Tirana, la lansarea antologiei Loję Dashurie (Jeu d’Amour).

Vizita s-a încheiat cu propunerea, din partea lui Besnik Mustafaj, fost Ministru de Externe al Albaniei și editorul poetului în limba albaneză, ca scriitorul Cezar Ivănescu să fie nominalizat drept candidat al Albaniei la Premiul Nobel pentru Literatură.

Tot atunci, poetului i-a apărut un amplu interviu în cotidianul Shekulli, în care declara:

„Am sânge turc, grec, albanez şi român. De la turci am luat nebunia, de la greci inteligenţa, de la albanezi curajul şi de la români puterea de a îndura.”

foto tumblr.com