voluntariat
ce nu înțelegi dintr-o vară complexă este
partea imaginară, așa că te străduiești
faci voluntariat, poți îngriji,
de pildă, o caracatiță neuronală
sau să te ocupi de musafirii lui pi
spune-mi, te-ai gândit vreodată că semantica
ne omoară lent, ca otrava picurată în abajur?
de câte ori citești seara hrana
trece direct prin creier
și haț! cenușiile înghit totul într-o
sublimare sublimă
cum sună asta ca o
vară ce se apropie cu spatele
foto sursa
***
ce ai atins
atins rămâne ce te atinge
nu are sfârșit
trec mâini peste fața ta
terra cognita sau cerc fără centru
în timp ce-mi ceri socoteală sufletul
la schimb cu a simți… Citește și ce ai atins
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
