tril fără mierlă
cele betege sunt cele mai generoase
așa se spune
e scris chiar pe limba efemeridei
dar cum le-ai putea recunoaște
așa, fără glas, făr’ a le ține palpitul
lipit de piele, și nu cămașa
cu flori de mătase
dac-am plecat n-ai câștigat, iar c-ai rămas
n-am pierdut doar ceasul acesta
anume făcut
de stat cu ochii licăr
tril fără mierlă sub aripa somnambulă
foto sursa
Citește și plecare
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
