plecare

am dat-o de pomană, ca pe o boarfă strălucitoare
cu bumbii cuminți încheiați
toți până-n gât

poate că vor face din ea
batiste și steaguri
să unduie lent

plecările boreale au un suflu solemn
ca pufăitul unei locomotive descremenite
de atingerea unui gând
îi umflă nările cu velocitatea nopții

tăcute biele de carne
coboară fumul în os.

foto sursa

Citește și ce să spună