nemișcată, atacând doar în gând
limuzinele nepăsării cu ace
de cusut și cu bețe
din gardul unor nemișcate ființe,
alunec,
trec,
spintec și mestec toate marile intersecții
dintre mine
și mine.

nemișcată cum stau vântul tace și tac îndurerate
jivine, miezul în pâine, lupi tineri
urcă jilav în stamine.

nemișcate-mi sunt înc-o petală, încă un ceas,
nimicuri pline de însemnătate 
zâmbești pierdut dintr-un regat prins în ramă doar tu
porți la gât hermeline.

stai, strig către spate
le tău care se micșorează
ca sunetul în surdine
ce gând absurd îmi trece prin minte
la intersecții s-atac 
limuzinele nepăsării, îmi vine

nemiscata

 

foto sursa

Citește și insula