ești frumoasă, îi spuse și ochii ei
se îngustară devenind orizont,
iar din obrajii semeți
pomeții împunseră setea
ca un afront
ești frumoasă, repetă el, zvârlindu-se-n
apele cânepii cu cercuri de miere
genele ei tremurară păianjeni
brodând în aer șapte, opt, nouă
infirmiere
așa îmbăiat, printre măruntele
cute din colțuri
își puse ordine-n gânduri 
biete caligrafii, nimic altceva decât
sinuoase denunțuri
infame, desigur, otrăvuri și mofturi
ești frumoasă, mai spuse, pentru că nu știi
și, mai ales, nu te tulburi când
lucrurile mari sunt
incluse în cele
foarte mici.

foto tumblr.com

Citește și acesta e un nou început