Într-un vals, în acest vals, în orice vals … suntem toți prinți și prințese.
Născut în Viena celui de al șaisprezecelea secol, VALSUL a cucerit lumea în 1, 2, 3 mișcări!, uite-așa. Dans elegant și sofisticat, are o istorie bogată și o prezență culturală semnificativă în multe părți ale lumii. Acest dans în 3/4 timp are origini în Europa secolului al XVIII-lea și a evoluat de-a lungul timpului în diverse forme și stiluri. Valsul și-a făcut apariția în zona alpină a Austriei și Bavaria în secolul al XVIII-lea. Inițial, a fost considerat scandalos și indecent deoarece cuplurile dansau într-o îmbrățișare strânsă. Cu toate acestea, popularitatea sa a crescut rapid în rândul clasei superioare și aristocrației europene. În secolul al XIX-lea, compozitori precum Johann Strauss I și fiul său, Johann Strauss II, au adus valsul la un nou nivel de rafinament și popularitate. Strauss II, în special, este cunoscut drept „Regele Valsului”, compunând valsuri celebre precum „Dunărea Albastră” și „Voci de primăvară”. Valsul vienez, cu mișcările sale rapide și fluide, este probabil cel mai cunoscut stil de vals. Este caracterizat prin rotații rapide și pași eleganți, dansat pe muzică în ritm de 3/4, cu accent pe prima bătaie. Pe măsură ce valsul s-a răspândit în întreaga Europă și apoi în America, a început să se diversifice. În Statele Unite, valsul a evoluat în stiluri mai lente și mai accesibile, cum ar fi valsul Boston. Valsul a avut un impact semnificativ asupra culturii occidentale. Este adesea asociat cu baluri elegante și evenimente formale. În plus, valsul apare în multe opere de artă, filme și literatură, simbolizând romantismul, eleganța și tradiția.
Citiți și Hauser și valsul de adio
Unul anume însă, cu forța unui rus și universalitatea științei sunetelor, avea să răsucească perechi, minți, coloane sonore și cariere – Second Waltz. Imaginația și creativitatea iubitorilor acestui vals se manifestă în varii forme, una din ele fiind chiar acest clip care aduce împreună, amețitor, personaje, cărți, filme și nume ilustre…
- Keyra Knightely – în „Anna Karenina” /film regizat de Joe Wright, 2013
- Claudia Cardinale, Burt Lancaster, Alain Delon – în „Ghepardul”/ film de Luchino Visconti, 1963
- Audrey Hepburn – în „Război și pace”
- Sophie Marceau și Sean Bean – în „Anna Karenina”/film de Maurizio Millenotti, 1997
- Emoția dansului mirilor
„Second Waltz” – cu denumirea originală Waltz 2 – este o minunăție care face parte din suita de jazz scrisă de compozitorul rus Dmitri Shostakovich în anul 1924. Imortalitatea i se datorează în primul rând puterii emoționale specifice lui Shostakovich, un geniu controversat care a demonstrat în toată opera sa stăpânirea celor mai provocatoare forme muzicale marcate de tragism, bizar, umor și sarcasm sălbatic.
Reorchestrată în anul 1994 și inclusă pe albumul “From Holland with Love” al celebrului violonist olandez André Rieu, sub numele “Second Waltz”, piesa îl va consacra definitiv pe acesta la nivel mondial, albumul aducându-i cateva discuri de aur si platină.
Clip-ul următor este rezultatul combinației André Rieu și filmul Cinderella.
Într-un vals, în acest vals, în orice vals … suntem toți prinți și prințese.
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
