20 martie este ziua echinocțiului de primăvară și Ziua fericirii. Vă întrebați, desigur, de ce am avea nevoie de o zi particulară pentru a sărbători această stare, vă voi răspunde că în această zi, ca mod de a o celebra, nu trebuie să lăsăm niciun nor să ne pună în umbră bucuria de a fi, de a iubi, de a visa, de a simți.

Coincidența celor două zile poate fi pusă pe seama întâmplării sau poate fi citită în cheie mistică: fericirea ia naștere atunci când cele două jumătăți ale întregului devin egale și se regăsesc într-un echilibru constant și stabil, în afara oricărei ezitări sau sincope. Fericirea este, de fapt, un efect al refacerii ființei primordiale, androginice, iar răsplata căutării, a sacrificiului și a luptei o constituie recuperarea stării paradisiace. Adică fericirea. Un cuvânt cât o lume, cu mii de semnificații.

Pentru unii, fericirea e o bucată de pâine, pentru alții milioanele, yachturile, bijuteriile sau casele de vis pe tărâmuri exotice. Pentru alții, fericirea se multiplică prin gesturi simple care trădează empatie și interes. Pentru alții, a fi sănătos reprezintă fericirea supremă. Și fiecare are dreptate, în felul lui. Și filosofia lui de viață, care se naște din caracterul, educația și personalitatea lui.

Istoria Zilei Fericirii este, totuși, mai recentă

Ziua Internațională a Fericirii are o istorie îndelungată. În 2011, ideea a fost prezentată Națiunilor Unite de consilierul Jayme Illien. Illien a fondat, de asemenea, proiectul Noua paradigmă economică a Națiunilor Unite și „happytalism”-ul, care urmăresc să schimbe modul în care națiunile abordează creșterea economică axându-se pe „happytalism” în detrimentul capitalismului.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a fost de acord cu propunerea și a fondat oficial Ziua Internațională a Fericirii în luna iulie 2012, evenimentul fiind celebrat pentru prima dată în 2013. Sărbătoarea recunoaște cât de importantă și de dorită este fericirea pentru oamenii de pretutindeni și cât de esențial este ca fericirea este încorporată în politicile publice. Ziua Internațională a Fericirii este sărbătorită și găzduită de diverse organizații, inclusiv Action for Happiness, Happinessday.org și Națiunile Unite. Prin intermediul acestor site-uri web și prin intermediul rețelelor sociale, oamenii pot împărtăși povești inspiraționale despre ceea ce îi face fericiți, modul în care fericirea lor contribuie la starea de bine a celor din jur și cum poate deschide calea către un viitor mai bun.

Oricum, fericirea e un scop, un ideal, un vis sau o realitate pentru fiecare dintre noi. Poate că ea se pretează cel mai mult expresiei populare: ”Câte capete, atâtea păreri.” Un singur lucru contează: ea trebuie să rămână motorul tuturor acțiunilor noastre și al relațiilor dintre semeni!

Cât de multe se pot spune!

 

Fericirea cuprinde cinci părți. O parte este a lua hotărâri bune; a doua este a avea simțuri bune și sănătate trupească; a treia este reușita în ceea ce întreprinzi; a patra-i reputația buna printre oameni și a cincea abundența de bani și a bunurilor folositoare pentru viață. Platon

*

Nu există nici fericire, nici nenorocire pe lume; există doar compararea unei stări cu cealaltă şi atâta tot. Doar cel care a simţit nefericirea cea mai cumplită e în stare să simtă cea mai mare fericire.

Alexandre Dumas

*

E un lucru atât de obișnuit pentru un om să nu fie fericit și atât de important faptul că tot ce e un bine e cumpărat cu mii de necazuri, încât o treabă care se face ușor devine suspectă.

Jean de la Bruyere

*

Cea mai mare parte a fericirii sau mizeriei noastre sufletești depinde de dispoziția noastră și nu de circumstanțe.

Martha Washington

*

Omul fericit este acela care stăpânește și munca, și dragostea. 

Sigmund Freud

*

Fericirea este cea mai mare biruință, aceea pe care o dobândim împotriva destinului ce ne este impus. 

Albert Camus

*

Fiinţa care te-a făcut fericit – tot ea îţi va aduce nefericirea.
Binecuvântat de zei e omul care nu se ataşează de nimeni. 
Emil Cioran, Caiete
*
Dar e atât de dureros şi greu să nu crezi în fericire. Pentru cei mulţi, fericirea ajunge chiar un sens dat existenţei. Cu atât mai rău pentru ei. Fericirea nu poate fi cunoscută, valorificată şi stăpânită decât după ce te-ai îndoit de ea.
Mircea Eliade
*
Dar e atât de dureros şi greu să nu crezi în fericire. Pentru cei mulţi, fericirea ajunge chiar un sens dat existenţei. Cu atât mai rău pentru ei. Fericirea nu poate fi cunoscută, valorificată şi stăpânită decât după ce te-ai îndoit de ea.
Mircea Eliade
*
Viaţa însăşi e o stare de tranzit între naştere şi moarte… un peron unde te zbaţi să ocupi un loc într-un tren… eşti fericit că ai prins un loc în clasa I sau la fereastră… altul e necăjit că a rămas în picioare pe culoar… alţii nu reuşesc să se prindă nici pe scări, rămîn pe peron să aştepte următorul tren… Şi fiecare uită, poate, un singur lucru… că trenurile astea nu duc nicăieri… cel care a ocupat un loc la fereastră este, fără să ştie, egal cu cel care stă în picioare pe culoar şi cu cel care vine abia cu următorul tren…În cele din urmă se vor întîlni toţi undeva, într-un deşert, unde chiar şinele se transformă în nisip…
În loc să se uite în jur, oamenii se îmbulzesc, se calcă în picioare, îşi dau ghionturi…
 Octavian Paler

Fericirea vine odată cu înţelepciunea