Câteva gânduri-mărțișor, de Ziua și din partea Scriitorilor…
”Le-am spus că ar trebui să devii scriitor doar dacă posibilitatea de a nu deveni unul te-ar ucide. Altfel, ar fi mai bine să faci altceva. Am devenit scriitor, povestitor de povești, pentru că altfel aș fi murit, sau mai rău.”
„Cineva […] m-a întrebat: ‘Cum faci? Cum scrii, cum creezi?’ N-o faci, le-am spus. Nu încerci. Ăsta e un lucru foarte important: să nu încerci să ai nici Cadillacuri, nici creație, nici imortalitate. Aștepți, și dacă nu se întâmplă nimic, mai aștepți puțin. E ca atunci când vezi un gândac sus, undeva pe tavan. Aștepți să vină el la tine. Când se apropie suficient de mult, întinzi mâna și-l strivești. Sau dacă îți place de el, ți-l faci animal de companie.”
“Poezia este singura dimensiune care dă naturalețe omului: poezie existând în orice om, poezia este aceea care îi justifică dorința de a trăi. De aceea arta poeziei uneori se numește frumoasă: pentru că justifică dorința omului de a fi în viață.”
“Dacă scrii fără zâmbet, fără gust, fără iubire, fără distracție, ești doar o jumătate de scriitor …. Fără o astfel de atitudine, un scriitor aspirant ar fi putut să mănânce mai bine piersici decât să scrie, Dumnezeu știe că ar fi mai bine pentru sănătatea lui.
Nu poți fi niciodată James Joyce. Nu poți fi decât tu. Nu trebuie să fii cel mai mare, dar trebuie să fii tu.”
”Fiecare poveste îți aduce noi dificultăți. Și nu știu cum voi înfrunta acele dificultăți, dar cel puțin am experiența, acum, după 35 de ani de scris, care-mi permite să spun: OK, calmează-te. Inspiră, respiră, și cartea se va întâmpla. Încerc să nu repet aceleași greșeli, dar fac altele noi!
Inima este cea care ne mână și ne determină soarta. De asta am nevoie pentru personajele din cărțile mele: o inimă pasionată.”
”Sunt Pasărea Pablo,
pasărea unei singure pene,
[…]
Aripile mele sunt nevăzute”
”Crizele de conștiință literară sunt obligatorii, nu numai la începători, ci și la poeții maturi. Acestea sunt un semn al autenticității. Nu-mi plac oamenii plini de sine, care știu totul dintr-odată. Cunoașterea și poezia se fac cu sacrificii și multe nopți nedormite.”
„Sunt trei reguli pentru a scrie un roman. Din păcate, nimeni nu le știe.”
W. Somerset Maugham
”Scrisul nu e ca pictura, unde adaugi. Nu ceea ce pui tu pe pânză vede cititorul. Scrisul seamănă mai mult cu sculptura, unde înlături, unde elimini, ca să scoţi lucrarea la lumină. Chiar şi paginile pe care le înlături rămân, într-un fel.”
Elie Wiesel
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
