Adam Bernard Mickiewicz

Evenimentele zilei – 26 noiembrie

La 26 noiembrie 1855 se stingea din viață Adam Bernard Mickiewicz, unul dintre cei mai buni poeți romantici polonezi din secolul al XIX-lea, alături de Zygmunt Krasiński, Juliusz Słowacki și Cyprian Kamil Norwid.

„De-mi spui: «Să-mi pieri din faţă!… » eu te ascult îndată,
«Din inimă să-mi pieri!…» te-ascult, dacă-mi vei spune:
«Să pieri din gândul meu!… » Aceasta niciodată!
Memoria, nici eu, nici tu, n-o vom supune.
Cu cât mai lungă-i umbra când de departe vine,
Şi tot mai larg e cerul îndoliat ce-l lasă.
La fel, cu cât făptura mi-o-ndepărtez de tine
Ea-ţi prinde amintirea-ntr-o pânză şi mai deasă.”
                                          (fragment din „Către M…”, Adam Mickiewicz)
*****
La 26 noiembrie 1894 se năștea Norbert Wiener, matematician american recunoscut ca întemeietorul ciberneticii.

Norbert Wiener, matematician american recunoscut ca întemeietorul ciberneticii.

„Am modificat aşa de mult mediul nostru înconjurător, încât va trebui acum să ne adaptăm pe noi înşine, pentru a putea exista în acest mediu.” (Norbert Wiener)

*****

IN MEMORIAM … 🥀🕯

Irene Cara Escalera (18 martie 1959 – 25 noiembrie 2022) a fost o cântăreață și actriță americană. Cara a devenit cunoscută în 1980 pentru rolul său ca Coco Hernandez în filmul muzical Fame din 1980 și pentru înregistrarea piesei din titlu a filmului, „Fame”, care a ajuns pe locul 1 în mai multe țări. În 1983, Cara a cântat și a co-scris piesa „Flashdance… What a Feeling” (din filmul Flashdance), pentru care a câștigat Premiul Academy pentru cea mai bună melodie originală și un Premiul Grammy pentru cea mai bună voce pop feminină. Înainte de succesul ei cu Fame, Cara a interpretat personajul principal Sparkle Williams în filmul original de dramă muzicală din 1976 Sparkle.

Irene Cara Escalera

*****
BERNARDO BERTOLUCCI
(16 martie 1941 – 26 noiembrie 2018)

Bernardo Bertolucci: „Nu cred că e posibil sub nicio formă să exporţi cultură cu puşti şi tancuri.”

A primit premiul Oscar pentru „Ultimul împărat”(1987), premiul Leul de Aur pentru întreaga carieră la ediţia din 2007 a Festivalului de Film de la Veneţia şi a fost recompensat cu o stea pe Hollywood Walk of Fame în anul 2008.
Cel mai cunoscut (și controversat) film al său este „Ultimul tango la Paris” (1972)
A mai realizat „Prima della rivoluzione”(1964), „1900”(1976), „La Luna”(1979), „Little Buddha”(1993), „The Dreamers”(2003), dintre cele mai cunoscute.
„Nu cred că e posibil sub nicio formă să exporţi cultură cu puşti şi tancuri.”

*****

Tina Turner (n. Anna Mae Bullock, 26 noiembrie 1939, Nutbush, Tennessee)

Tina Turner

Lecții de viață:
„Câteodată trebuie să renunţi la tot – să te purifici. Dacă eşti nemulţumit de ceva – orice te deprimă – scapă de el. Pentru că vei descoperi că, atunci când eşti liber, creativitatea ta şi adevărata ta personalitate vor ieşi la iveală.”

*****

„The Beatles: Get Back” este un serial documentar din 2021 regizat și produs de Peter Jackson. Filmul acoperă realizarea albumului Beatles din 1970, Let It Be, care avea titlul preliminar de Get Back și se bazează pe materialul capturat inițial pentru documentarul din 1970 al lui Michael Lindsay-Hogg. Conceput inițial ca un lungmetraj, The Beatles: Get Back constă din trei episoade cu durate între două și trei ore fiecare, rezultând o durată totală de aproape opt ore de material.
Pe 17 iunie 2021, a fost anunțat că The Beatles: Get Back va fi lansat ca un serial documentar în trei părți pe canalul Disney+ în weekendul de Ziua Recunoștinței din 25, 26 și 27 noiembrie 2021, fiecare episod având o lungime de aproximativ două ore.
No photo description available.
*****
S-A ÎNTÂMPLAT PE 26 NOIEMBRIE  ⏳
„Un film adevărat ieri, adevărat astăzi, adevărat mâine”. (Murray Burnett)
Deși data lansării inițiale a fost anticipată pentru începutul anului 1943, filmul american de dramă romantică Casablanca a avut premiera la Teatrul Hollywood din New York pe 26 noiembrie 1942, pentru a valorifica Operațiunea Torch (invazia aliată a Africii de Nord de către trupele franceze) și capturarea ulterioară a orașului Casablanca. A intrat în vizionarea generală pe 23 ianuarie 1943, pentru a profita de Conferința de la Casablanca, o întâlnire la nivel înalt, între premierul britanic Winston Churchill și președintele american Franklin D. Roosevelt.
Regizat de Michael Curtiz, cu Humphrey Bogart, Ingrid Bergman și Paul Henreid în rolurile principale, filmul este plasat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și se concentrează pe un expatriat american (Bogart) care trebuie să aleagă între dragostea lui pentru o femeie (Bergman) sau ajutorul dat ei și soțului ei (Henreid), un lider al rezistenței cehe, pentru a scăpa din orașul Casablanca, controlat de regimul de la Vichy, astfel încât să-și poată continua lupta împotriva germanilor. Scenariul se bazează pe Everybody Comes to Rick’s, o piesă de teatru nepusă pe scenă de Murray Burnett și Joan Alison. Distribuția secundară îi are pe Claude Rains, Conrad Veidt, Sydney Greenstreet, Peter Lorre și Dooley Wilson.
No photo description available.
*****
NĂSCUT ÎN 26 NOIEMBRIE … 🥀
„De ce oamenii se așteaptă întotdeauna ca autorii să răspundă la întrebări? Sunt autor pentru că vreau să pun întrebări. Dacă aș avea răspunsuri, aș fi politician”. (E. Ionesco)
Criticul și dramaturgul româno-francez Eugène Ionesco (n. Eugen Ionescu, 26 noiembrie 1909 – 28 martie 1994) s-a născut la Slatina, în familia lui Eugen Ionescu, avocat, și Marie-Thérèse (născută Ipcar) care avea cetățenie franceză. (Multe surse citează data nașterii 1912, această eroare datorându-se ambiției lui Ionesco însuși, care dorea ca anul nașterii sale să coincidă cu cel în care a murit idolul său, dramaturgul român Caragiale.)

Citește și Eugen Ionescu, adolescentul vagabond

A scris mai ales în limba franceză și a fost una dintre figurile de prim rang ale teatrului de avangardă francez al secolului al XX-lea. Ionesco a instigat la o revoluție prin ideile și tehnicile dramatice, începând cu „anti-piesa sa”, Cântăreața cheală. Ionesco a contribuit la începuturile a ceea ce este cunoscut sub numele de Teatrul absurdului, ce include o serie de piese care, urmând ideile filosofului Albert Camus, explorează concepte ale absurdului. A fost numit membru al Académiei Franceze în 1970 și a fost distins cu Premiul de Stat Austriac pentru literatură europeană în 1970 și Premiul Ierusalim în 1973.
Opere semnificative: Scaunele, Rinocerii, Ucigaș fără simbrie, Noul locatar, Cântăreața cheală
No photo description available.