„Când un bărbat scrie ceva, scrisul lui este judecat. Când o femeie scrie ceva, ea este judecată.” (Emily Brontë)
Sănătatea scriitoarei Emily Brontë a fost slăbită de clima aspră locală și de condițiile insalubre din casă, unde apa era contaminată de scurgerile dinspre cimitirul bisericii. Fratele ei, Branwell, a murit brusc, duminică, 24 septembrie 1848.
La slujba de înmormântare, o săptămână mai târziu, Emily a răcit, iar boala s-a transformat rapid în inflamația plămânilor și a dus la tuberculoză. Deși starea ei s-a înrăutățit constant, ea a respins asistența medicală. Scriitoarea a murit pe 19 decembrie 1848, pe la două după-amiază.
Au trecut mai puțin de trei luni de la moartea lui Branwell, iar Martha Brown, menajera a declarat că „Domnișoara Emily a murit cu inima zdrobită din dragoste pentru fratele ei”. Emily devenise atât de subțire încât sicriul ei măsura doar 16 inci lățime. Tâmplarul a spus că nu a făcut niciodată un coșciug mai îngust pentru un adult. Rămășițele ei au fost îngropate în cripta familiei din Biserica Sf. Mihail și Toți Îngerii din Haworth.
Emily a fost a doua cea mai mică dintre cei patru frați Brontë supraviețuitori. A publicat sub pseudonimul Ellis Bell.
Romancieră și poetă, Emily este cunoscută în special pentru singurul ei roman, Wuthering Heights (La răscruce de vânturi), considerat astăzi un clasic al literaturii engleze, unul dintre cele mai frumoase romane de dragoste din literatura lumii.

Wuthering Heights, scenă din film

Unicul gând al vieţii mele este el. Dacă totul ar pieri şi n-ar rămâne decât el, eu aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o uriaşă lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa. Iubirea mea pentru el e asemeni stâncilor eterne de sub pământ: nu prilej de încântare, ci necesitate. Eu sunt El. El e mereu, mereu în mintea mea, nu ca o plăcere, aşa cum nici eu nu sunt o plăcere pentru mine însămi, ci ca propria mea fiinţă.
Ea a publicat, de asemenea, o carte de poezie împreună cu surorile ei Charlotte și Anne, intitulată Poems by Currer, Ellis și Acton Bell.
Ah, acest neamț de care, mai devreme sau mai târziu, ne vom îndrăgosti cu toții… din păcate!
Şi dacă ar fi doar o celulă, omul ar îmbătrâni.
Alois Alzheimer (n. 14 iunie 1864, Marktbreit am Main – d. 19 decembrie 1915, Breslau) a fost un psihiatru și neuropatolog german. A descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer.

Alois Alzheimer, părintele bolii Alzheimer

Medicina datorează lui Alzheimer primele cunoștințe asupra substratului morfologic al bolilor psihice care duc la demență: paralizia generală, arterioscleroza și atrofiile senile și presenile ale creierului. Lucrările sale, redactate împreună cu Franz Nissl, asupra paraliziei generale, au demonstrat pentru prima dată prezența în creier a unor modificări caracteristice în cazul unor boli psihice nevindecabile și au dus la noțiunea de „psihoze organice”.
Nu mai am niciun control asupra acelor zile de ieri pe care vreau să le păstrez sau să le șterg din memorie. Cu această boală (n.n Alzheimer) nu se poate negocia. Nu-i pot oferi numele președinților Americii în schimbul numelui copiilor mei. Nu-i pot oferi numele capitalelor în locul amintirilor care mă leagă de soțul meu.
Nu am control nici asupra zilelor de ieri pe care vreau să le păstrez și nici asupra celor pe care vreau să le șterg din minte.
Zilele de ieri dispar, iar zilele de mâine devin tot mai nesigure, așa încât mă întreb pentru ce mai trăiesc? Pentru fiecare zi… Sau pentru momentul prezent.
Dar într-un mâine apropiat, voi uita inclusiv că am stat în fața voastră și am vorbit despre asta.
Dar pentru că mâine voi uita din toate acestea nu înseamnă că nu trebuie să trăiesc din plin fiecare secundă a zilei de astăzi.
Voi uita prezentul, dar asta nu înseamnă că el nu contează pentru mine.
„Still Alice”, un film excepțional despre boala Alzheimer și despre o femeie extraordinară care trăiește, în deplină luciditate, drama transformărilor prin care trece conștiința ei. Un film despre o boală incurabilă și puterea de a merge înainte. Un film despre tragedii care depășesc multe din micile noastre drame personale cărora le acordăm mult prea multă importanță.
Distribuție: Julianne Moore, Alec Baldwin, Kristen Stewart (https://www.imdb.com/title/tt3316960/)

„Still Alice”, un film excepțional despre boala Alzheimer

Italo Svevo (n. 19 decembrie 1861, Trieste — d. 13 septembrie 1928) este pseudonimul literar al lui Ettore Schmitz, unul dintre cei mai importanți scriitori italieni.
Cele mai cunoscute scrieri ale sale sunt cele trei romane, „O viață” (1892), „Senilitate”(1898) și „Conștiința lui Zeno” (1923), opera sa fiind completată de o serie de nuvele, scrieri autobiografice, epistole și o piesă de teatru. Mircea Eliade a apreciat în mod deosebit romanul lui Svevo, „Conștiința lui Zeno„, căruia i-a consacrat mai multe recenzii.
Citiți și despre 18 decembrie, AICI.