Despre noi  |  Adaugă articol sau alătură-te echipei
site logo
  • Accueil
  • L’Amour
  • La Littérature
    • La poésie
    • La prose
    • Le Lecteur
    • Réflexions
  • L’Art
  • La Vie
  • Le Style
    • En voyage
  • De la Musique
  • Socratiques
Homepage > Scenes de la Vie > Victor Chircu: Au vrut să se iubească corect, sincer și curat
decembrie 5, 2018  |  By Victor Chircu In Scenes de la Vie, Ultimele articole

Victor Chircu: Au vrut să se iubească corect, sincer și curat

7f0e7b4e597f7828c4183b94584eb8f7

Noapte. Unsprezece spre miezul nopții. Trenul țăcăne și înghite kilometri de șină. Stau pe valiză și rumeg restul de 7 ore pe care le mai am pînă unde trebuie să ajung. În compartiment, scaunul meu, închiriat cu suma de bani înscrisă pe biletul din buzunar, își doarme somnul gol. El în compartiment, eu în capul vagonului, pe culoar, pe valiză. Valiza mare, spațiul pentru bagaje de deasupra capetelor prea mic. Și în mine neîncrederea să o las singură, nesupravegheată, iar eu să dorm. Îi țin companie, am lăsat scaunul să doarmă singur.

Ici și colo trenul își mai trage sufletul prin vreo stație uitată de lume, pierdută în beznă și răcoare. Cîte‑un adormit se trezește, se freacă la ochi și întreabă: „Aici e…?”. El coboară, noi plecăm mai departe. Locomotiva trage, noi ne ținem după ea. Cînd și cînd controlorul trece, caută din priviri care s‑a mai urcat, care a mai coborît la ultima stație. Apucă biletele întinse, le caută din priviri destinația, le mușcă cu cleștele. Pleacă mai departe în noaptea străjuită de becurile de veghe înfipte în tavan.

Pe undeva, dintr-o stație bărbierită cu piatră cubică și păzită de cascheta atentă a șefului de gară, urcă doi. Un el și-o ea. Îmbrăcați, vai de mama lor. Două cîrpe mai puțin și-o suflare de vînt și rămîn dezbrăcați. Două papornițe pline cu ei știu ce. Le azvîrle el sus, urcă, apoi întinde mîna și-o trage și pe ea după el. Caută cu ochii în jur, răsuflă și înghesuie bulendrele într-un colț mai ferit. Scoate o cîrpă, o întinde pe jos și se înghesuie pe ea, cu muierea ghemuită la pieptul lui, înfășurată cu brațele de jur‑împrejurul pieptului plin de tatuaje. Par că se adîncesc în somn deși ghicești din tresărirea pleoapelor că e veghe iepurească.

pinterest.com

Mă uit la ei cum stau înșurubați unul în celălalt. El stă cu un braț după ceafă, celălalt îl are înfășurat pe după ea, o strînge la piept. Un tatuaj spălăcit, vechi, se-ntinde pe toată lungimea lui, “Te iubesc, Lauro, să moară mama!” Mă izbește gramatica corectă a scrisului și semnul exclamării de la sfîrșit. Îmi alunecă ochii pe brațul ei, pe care îl apasă peste pieptul lui, și bag de seamă un tatuaj bătut cu același scris, aceleași litere, aceeași culoare veche, spălăcită. “Și eu, Fane, să mor eu!” Prea mare potriveala. Judec la o clipă de undeva de departe, din trecut, cînd cei doi și-au bătut în carne iubirea pe care și-o poartă unul celuilalt. Te uiți la ei, nu par a avea opt clase puse la un loc. Totuși, în scrierea corectă gramatical, ghicești că au vrut să se iubească corect, sincer și curat pînă și în scris. O iubire care nu acceptă greșeli de exprimare. Și cînd ți-o bați în carne e pentru totdeauna, nu o poți greși încă de la început.

Vine nașul, dă cu privirea de ei. Îl scutură pe el de umăr. Tresar amîndoi, deschid ochii și privesc speriați în jur. Se ridică. Urmează vorbe repezi, dat din mîini, voci tremurînde. “Sîntem de 4 zile pe drumuri, nu fi rău…” Trei minute, vorbe schimbate iute, inima ceferistului se deschide. A văzut ceva în ochii celor doi. “Bine, dar numai pînă la…” Și pleacă mai departe, din vagon în vagon.

pinterest.comCei doi se cuibăresc iar. Înainte de a închide ochii ea îl apucă de tîmple și îi mușcă gura. Își plimbă după aia mîna prin părul lui prăfuit și aspru. Se strînge lîngă el și închide ochii. Ghicesc pe fața ei durere, oboseală, plîns. Dar peste toate astea se-ntinde liniștea și bucuria că omul ei este lîngă ea și nu pleacă. Îl strînge tare iar omul își lipește obrazul de creștetul ei și-o ține bine, să nu-i scape. Că e a lui.

Bat cu degetele în valiză și privesc afară, în noapte. Mai e pînă dimineață. Țăcănitul roților ne leagănă. Mie îmi leagănă veghea leneșă, lor le leagănă somnul de cîteva stații. Undeva în față este stația lor. Și mai departe și a mea.

Citiți și Plângea de ziceai că rupe pământul în două…

  • Author Details
Victor Chircu Editor

Scrisul este o modalitate de a spune celor din jurul meu ceea ce gîndesc, ceea ce simt, ceea ce vreau. Este o unealtă pe care caut să o șlefuiesc în fiecare zi, cu fiecare rînd, text, povestire pe care o scriu. Este o modalitate de a îmi testa limitele imaginației, de a vedea cît de bine pot pătrunde în inima unei întîmplări și cît de bine îi pot desprinde și expune începutul, desfășurarea și deznodămîntul. Probabil că dacă nu aș scrie aș fi mai puțin. Aș simți în permanență că îmi lipsește ceva. Cred că cel mai bine definesc asta dacă spun că aș manifesta durerea membrului fantomă. Cunoști probabil fenomenul… o persoană căreia îi lipsește un membru, o mînă sau un picior, simte durerea din membrul respectiv în ciuda faptului că nu îl mai are. Creierul funcționează ca și cum apendicele respectiv este la locul lui și își face treaba. Și reacționează violent dacă nu mai este. Cred că așa pot descrie cel mai bine scrisul pentru mine. Dacă nu l-aș avea, dacă nu l-aș practica, aș resimți o durere violentă. Extrem de violentă.

web
https://chircuvictor.com/
email
chircuvictorgiorgian@gmail.com
cuplu destin gară relaţii tren
Previous StoryRegele Mihai I: Mergem înainte…
Next StoryClaude Monet: Obsesia mea zilnică, bucuria şi tortura

Related Articles:

  • femeie tăcere
    Sufletul desenează instinctiv dincolo de real
  • Sorina
    E timpul oamenilor-miere

Comments: no replies

Join in: leave your comment Cancel Reply

(will not be shared)

RECENT POSTS

  • Pe urmele lui Caragiale … la Leipzig decembrie 7, 2019
  • Odiseea melancoliei – „Trei surori” decembrie 7, 2019
  • Sufletul desenează instinctiv dincolo de real decembrie 7, 2019
  • Cerul din sufletul nostru ne e străin decembrie 7, 2019
  • Saluti dall’ Italia decembrie 7, 2019

CATEGORIES

  • De la Musique (161)
    • On Y Danse (8)
  • Din vecinătatea lucidității (1)
  • En voyage (1)
  • L’Amour (161)
  • L’art (245)
    • Fotografia zilei (8)
  • La Littérature (711)
    • Din vecinătattea lucidității (1)
    • La poésie (269)
    • La prose (210)
    • Le Lecteur (105)
    • Réflexions (117)
  • La Vie (347)
    • La chute de l’histoire (13)
  • Le Nobel Prix (21)
  • Le Style (45)
  • Memoirs des hommes (18)
  • Scenes de la Vie (15)
  • Socratiques (77)
  • Ultimele articole (1.660)
  • Uncategorized (410)

ARCHIVES

  • decembrie 2019 (27)
  • noiembrie 2019 (101)
  • octombrie 2019 (80)
  • septembrie 2019 (59)
  • august 2019 (122)
  • iulie 2019 (149)
  • iunie 2019 (128)
  • mai 2019 (122)
  • aprilie 2019 (140)
  • martie 2019 (102)
  • februarie 2019 (109)
  • ianuarie 2019 (133)
  • decembrie 2018 (94)
  • noiembrie 2018 (98)
  • octombrie 2018 (113)
  • septembrie 2018 (145)
  • august 2018 (12)

Popular Posts

  • Se spune că în viață vei avea două mari iubiri 905 views
  • Gabriel Garcia Marquez – „Spune totdeauna ce simți! 597 views
  • Odiseea melancoliei – „Trei surori” 537 views
  • „Mă domină ceea ce simt, nu ceea ce gândesc…” 223 views
  • Și n-am iubit pe nimeni… 195 views

Despre noi

Pentru cine crede cu adevărat în puterea creatoare a spiritului uman, viața poate fi un izvor necontenit de frumusețe. „Creând, trăiești de două ori”, spunea Albert Camus, iar noi ne-am asumat aceste cuvinte cu înțelesuri atât de pătrunzătoare. Credem în spiritul frumos (bel esprit) și în oamenii care vor să dăruiască ceva celorlalți, chiar dacă asta înseamnă o bucățică din ei înșiși, din inima, sufletul, timpul lor prețios care nu mai poate fi recuperat, dar este cel mai frumos cadoul pe care îl  omenirea îl poate primi din partea lor. Cum îl va prețui, rămâne de văzut.

Ultimele postări

  • Pe urmele lui Caragiale … la Leipzig decembrie 7, 2019
  • Odiseea melancoliei – „Trei surori” decembrie 7, 2019
  • Sufletul desenează instinctiv dincolo de real decembrie 7, 2019

Arhiva

  • decembrie 2019 (27)
  • noiembrie 2019 (101)
  • octombrie 2019 (80)
  • septembrie 2019 (59)
  • august 2019 (122)
  • iulie 2019 (149)
  • iunie 2019 (128)
  • mai 2019 (122)
  • aprilie 2019 (140)
  • martie 2019 (102)
  • februarie 2019 (109)
  • ianuarie 2019 (133)
  • decembrie 2018 (94)
  • noiembrie 2018 (98)
  • octombrie 2018 (113)
  • septembrie 2018 (145)
  • august 2018 (12)

Identificarea publicatiei

ISSN 2601-9469

ISSN-L 2601-9469

Copyright ©2018 Bel-Esprit.ro created by Andreea Purța || Website Theme: ThemeFuse. All Rights Reserved.