,,Exersează bunătatea toată ziua, în fiecare zi, cu toată lumea și o să realizezi că ești deja în Rai.”

La jumătatea anilor 1950, criticul literar și pictorul Jack Kerouac (12 martie 1922- 21 octombrie 1969) a devenit extrem de fascinat de budism, care a început să îi influențeze și scrierile. Era epoca de aur a ideilor esticilor desenând mințile vestice, începând cu legendarul compozitor John Cage, terminând cu filozoful Alan Watts, acesta din urmă fiind și responsabil pentru popularizarea gândirii Zen în societatea vestică de rând.

La un moment dat, Watts critică lucrarea lui Kerouac ca fiind ,,întotdeauna o umbră a conștiinței sale, prea subiectivă și prea stridentă pentru a avea aroma unui Zen.” Dar odată ce a renunțat la conștiința sa literară, așa cum era în scrisorile sale private, Kerouac avea un mod special de a articula cele mai frumoase și eterne concepte ale budismului Zen cu părți egale de atenție și precizie cristalină.

O astfel de scrisoare i-a trimis Kerouac primei sale soții, Edie Kerouac Parker, la finalul lui ianuarie 1957, la un deceniu după ce mariajul lor a fost anulat. Găsită în ,,The Portable Jack Kerouac”- o adevărată comoară plină de poveștile, poeziile, scrisorile și eseurile sale despre budism- scrisoarea este cel puțin splendidă.

Kerouac scria: ,,Am multe lucruri să te învăț acum, în caz că ne mai întâlnim vreodată, în legătură cu mesajul care mi-a fost transmis sub un pin în Carolina de Nord într-o noapte cu lună plină dintr-o iarnă geroasă. În mesaj se spunea că nimic nu s-a întâmplat vreodată, așa că nu te îngrijora. Totul este precum un vis. În interior, totul este extaz. Doar că noi nu realizăm asta din cauza minților noastre îngândurate. Dar în adevărata esență extatică a minții noastre se știe că totul este în regulă pentru totdeauna, întotdeauna. Închide ochii, lasă-ți mâinile și gândurile lejere, oprește-te din respirat 3 secunde, ascultă liniștea din interiorul iluziei lumești și o să îți amintești lecția pe care ai uitat-o, care a fost învățată în imensa Cale Lactee a unor alte lumi imposibil de numărat, acum mult timp în urmă. Totul este un lucru vast conectat cu noi. Eu îi spun eternitatea aurie. Este perfectă.”

Fiind un ecou al filozofiei lui Watt despre moarte, Kerouac ia în considerare iluzia sinelui, în timp ce contemplează viața și moartea munților:

,,Noi niciodată nu ne-am născut, de fapt, deci nu o să murim vreodată de-adevăratelea. Nu are de a face cu ideea imaginară de propriul sine sau alți sine, mulți de sine peste tot. Sinele e doar o idee, o idee lumească, profană. Cea care pune totul este un singur lucru. E un vis deja încheiat. Nu există nimic de care să îți fie frică sau de care să fi mândru. Știu asta datorită faptului că m-am holbat la munți timp de luni întregi. Ei niciodată nu au o expresie, sunt ca un spațiu gol. Crezi că goliciunea spațiului va dispărea vreodată? Munții vor dispărea, dar golul din spațiu care este esența universală a minții, vasta trezire la realitate, goală și sacră, nu o să dispară niciodată, fiindcă nu s-a născut vreodată.”

El finalizează scrisoarea cu unul dintre poemele sale spontane:

,,Lumea pe care o vezi e doar un film în mintea ta.

Pietrele nu o văd.

Binecuvântează și stai jos.

Uită și iartă.

Exersează bunătatea toată ziua, în fiecare zi, cu toată lumea

Și vei realiza că ești deja în Rai.

Aceasta este povestea.

Acesta este mesajul.

Nimeni nu-l înțelege.

Nimeni nu-l ascultă, toți fug precum niște găini fără cap.

Voi încerca să predau această lecție, dar va fi în zadar,

De aceea voi sfârși într-o colibă

Rugându-mă și fiind liniștit și cântând

Lângă sobă făcând clătite.”

După mai mult de jumătate de secol de la scrierea acestei scrisori, scenaristul Sergi Castella și regizorul Hector Ferreno au transformat cuvintele scriitorului într-o adaptare cinematografică magnifică pentru Dosnoveta Bikes, narat de James Phillips și cu o coloană sonoră impresionantă de Pink Floyd și Johnny Cash. În calitate de iubitoare înrăită de biciclete și literatură, această adaptare îmi face inima să cânte în mai multe octave.

,,The Portable Jack Kerouac” oferă o perspectivă mai bogată în interiorul uneia dntre cele mai extraordinare minți din istoria modernă. Aceasta se completează perfect cu ,,Generația bătăilor vieții de noapte din New York” și ,,30 de credințe și tehnici pentru proză și viață.”

Ciitiți și Octavian Paler – Fă-ți timp să iubești…

Traducerea și adaptarea: Bianca Maria Daneș