”…Sărutările desemnează adeziunea spiritului la spirit. Iată de ce organul corporal al sărutului este gura, loc de ieșire și izvor al răsuflării. Tot prin gură...
Mergeam unul lângă celălalt, agale, în liniște. În croncănitul pescărușilor și zbaterea valurilor, căutând cele mai potrivite cuvinte pe care să ni le spunem. Oare...
în setea mea de tine, ţi-am schiţat realitatea din umbra unei amintiri. din forma timpului şi din lacrima tăcerii ţi-am zidit povestea. te-am plăsmuit...