”Să fiu al naibii dacă voi muri înainte să descopăr mai multe din tainele Universului.”
Stephen Hawking
Fizicianul Stephen Hawking s-a născut în ziua în care se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galilei și a fost cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
Stephen Hawking: universul la degetul mic
Stephen Hawking (n.
Fizicianul englez – teoretician al originii Universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la Catedra de matematică de la Universitatea Cambridge – a făcut școala la St. Albans School (Hertfordshire) și la University College (Oxford). În 1962, la doar 20 de ani, a obținut titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde și-a început activitatea didactică și științifică.
Scleroză laterală amiotrofică
Hawking observă pentru prima dată, în 1963, o slăbiciune a mușchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecțiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică.
I se dau maximum 2 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității.
Stephen Hawking, foto Denis Waugh 1978
În anul 1965 se căsătorește cu Jane Wilde (divorțând ulterior, în 1995) și au împreună trei copii.
Foto: @collect
Paralizia progresează și el devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer care poate fi controlat prin mișcări ale capului, mușchilor obrajilor și a globilor oculari. Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue activitatea didactică și științifică. În 1995 se căsătorește din nou, cu Elaine Mason, asistenta sa.
„Faptul că a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, declara directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată la Cambridge, cu 5 ani înainte de moartea omului de știință.
Hawking, un paradox al găurilor negre
Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În volumul său, intitulat „The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demonta o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.
Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști: A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004), Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004) și A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).
……………………………………
La Editura Humanitas au apărut: Scurtă istorie a timpului (1994); Visul lui Einstein şi alte eseuri (1997); Universul într-o coajă de nucă (2004); (împreună cu Leonard Mlodinow) O mai scurtă istorie a timpului (2007) şi Marele plan (2012); Teoria universală. Originea şi soarta universului (2014), Scurtă istorie a vieții mele (2015; împreună cu Lucy Hawking) George şi cheia secretă a universului (2009), George în căutare de comori prin Cosmos (2010), George şi Big Bangul (2012), George și codul indescifrabil (2016), George și luna albastră (2017), Descifrarea Universului (2020; împreună cu Lucy Hawking). Biografia sa este relatată şi în cartea lui Jane Hawking Dragostea are 11 dimensiuni: Viaţa mea cu Stephen Hawking (trad. rom. Humanitas, 2013). | www.hawking.org.uk
De vizionat:
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
