Născut pe 27 mai 1894 în Courbevoie, Franța, cu numele de Louis-Ferdinand Destouches, Céline a avut o copilărie dificilă și o tinerețe plină de întâmplări. A fost implicat în Primul Război Mondial, experiență care i-a marcat profund scrierile ulterioare. După război, a devenit medic și a practicat în suburbiile Parisului, tratând pacienți săraci și aflați în suferință, ceea ce a alimentat și mai mult perspectiva sa pesimistă asupra condiției umane.

Opera literară a lui Céline se caracterizează prin stilul său unic, în care folosește limbajul coloquial și o formă de proză fragmentată. Unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale este „Voyage au bout de la nuit” (Călătorie la capătul nopții), publicat în 1932. Acest roman, considerat o capodoperă a literaturii moderne, explorează tema alienării, a absurdului și a deziluziei, ilustrând experiența traumei războiului și a dezumanizării societății.

pinterest.com

În lucrările sale, Céline își exprimă adesea disprețul față de societate și față de autorități, criticând corupția, ipocrizia și violența umană. Unul dintre citatele semnificative ale lui Céline este: „Om de nimic! De ce naiba să fie treaba mea?” Această frază ilustrează cinismul și deziluzia sa față de lumea în care trăiește, punând accent pe lipsa de responsabilitate și apatia umană.

Un alt citat important care evidențiază stilul său distinctiv este: „Cuvintele sunt întotdeauna fără sens. Să trăiești, să simți, asta e adevărul”. Prin această afirmație, Céline subliniază importanța experienței directe și a sentimentelor autentice față de constrângerile impuse de limbaj și convențiile sociale.

****

IN MEMORIAM … 🥀🕯️
La 1 iulie 1784 se stingea din viață la Berlin Wilhelm Friedemann Bach (22 noiembrie 1710 – 1 iulie 1784), al doilea copil și fiul cel mai mare al lui Johann Sebastian Bach și Maria Barbara Bach. Compozitor și interpret, Friedemann Bach era renumit pentru abilitățile sale de improvizație. Compozițiile sale includ multe cantate bisericești și lucrări instrumentale, dintre care cele mai notabile sunt fugele, polonezele și fanteziile pentru clavecin și dueturile pentru două flauturi. În lucrările sale a încorporat mai multe elemente ale contrapunctului învățate de la tatăl său decât oricare dintre cei trei frați compozitori ai săi.
No photo description available.
*****
IN MEMORIAM … 🕯️🥀
„Medicul meu mi-a dat șase luni de trăit, dar când a văzut că pot să-i plătesc factura, mi-a mai dat șase luni.”
În seara târzie a lui 30 iunie 2000, actorul american Walter Matthau a avut un atac de cord la domiciliu și a fost dus cu ambulanța la Centrul de Sănătate St. John’s din Santa Monica, unde a murit câteva ore mai târziu, la 1:42 dimineața, la 1 iulie 2000. Avea 79 de ani.
Walter Matthau (născut Walter John Matthow; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 2000) este cel mai bine cunoscut pentru rolurile sale cinematografice în A Face in the Crowd (1957), King Creole (1958) și alături de Jack Lemmon, în rolul The Odd Couple, (1968), The Front Page (1974) și Grumpy Old Men (1993) și continuarea sa, Grumpier Old Men (1995) și ca antrenor al unei echipe nefericite din liga mică în comedia de baseball The Bad News Bears (1976). Matthau a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru interpretarea sa în filmul lui Billy Wilder The Fortune Cookie (1966). Matthau este, de asemenea, cunoscut pentru interpretările sale în povestea romantică a lui Stanley Donen, Charade (1963), musicalul lui Gene Kelly Hello, Dolly! (1969), comedia lui Elaine May A New Leaf (1971) și cea a lui Herbert Ross California Suite (1978). A jucat și în Plaza Suite, Kotch (ambele 1971), Charley Varrick (1973), The Sunshine Boys (1975) și Hopscotch (1980).
*****
ASTĂZI AR FI ÎMPLINIT 60 DE ANI … 🥀♥️

„Îmi place să fiu un spirit liber. Unora nu le place asta, dar așa este felul meu de a fi.” (Diana, prințesa Inimilor)

pinterest.com

CÂTEVA LUCRURI MAI PUȚIN CUNOSCUTE DIN VIAȚA DIANEI
1. Era al patrulea din cei cinci copii.
2. Părinții ei au divorțat când avea 7 ani.
3. Bunica ei a servit ca domnișoară de onoare la Regina Mamă.
4. A crescut într-o casă de pe proprietatea Sandringham închiriată de la regina Elisabeta.
5. Voia să fie balerină, dar era prea înaltă.
6. A devenit „Lady” Diana după ce tatăl ei a moștenit un titlu.
7. Școala nu a fost partea ei cea mai tare.
8. A lucrat ca bona și ca educatoare.
9. A fost prima mireasă regală care a avut un loc de muncă plătit (5£/oră)
10. Prințul Charles a curtat-o mai întâi pe sora ei mai mare.
11. Prințul Charles era vărul ei îndepărtat (gradul 16).
12. Ea îl întâlnise pe Prințul Charles doar de 12 ori înainte de a se căsători.
13. Rochia ei de mireasă a reprezentat un record (10.000 de perle și o trenă lungă de 25 de picioare, una dintre cele mai lungi trene regale pe care le văzuse vreodată lumea.)
14. A omis o parte din jurământul ei (o omis tradiția de a spune că „își va asculta” soțul din Cartea de rugăciune comună.)
15. A fost prima care a născut într-un spital.
16. Stilul ei de a-și educa copiii era foarte neconvențional pentru un regal.
17. Catherine Walker a fost designerul ei preferat.
18. Trimitea întotdeauna o scrisoare de „mulțumire” celor care îi făceau cadouri.
19. A fost o activistă importantă pentru conștientizarea luptei împotriva HIV.
20. A avut o mulțime de prieteni celebri. Lista A cuprindea pe: Elton John, George Michael, Tilda Swinton și Liza Minelli. Diana a fost, de asemenea, prietenă cu Kurt Russell și Goldie Hawn.
21. ABBA a fost trupa ei preferată.
22. Ea a inventat termenul „gentuță de decolteu” (folosea câte o gentuță pentru a-și masca decolteul când cobora din mașină).
22. Ea și-a înregistrat multe dintre gânduri pe bandă.
23. A avut o aventură cu un ofițer din garda de corp.
24. Inelul ei de logodnă a fost ales dintr-un catalog.
25. Rochiile ei au strâns milioane pentru caritate.
26. Titlul i-a fost revocat după divorț.
27. Ea l-a alintat pe prințul William „Wombat”.
28. A invitat-o ​​pe Cindy Crawford la Palatul Kensington.
29. Este înmormântată pe o insuliță aflată pe domeniul familiei sale.
*****
Un gând despre Diana, prințesa inimilor, cântată de Elton John.
Și nu uitați: Fiți voi înșivă, chiar dacă toată lumea încearcă să vă schimbe. Nimic nu e mai sănătos decât să fii conștient de cine ești cu adevărat, să-ți porți cu mândrie atuurile și să poți să-ți cenzurezi umbrele.
*****
„Să joc roluri de fete bune în anii ’30 a fost dificil, când era la modă să interpretezi roluri de fete rele. De fapt, cred că să joc fete rele este plictisitor; am avut întotdeauna mai mult noroc cu roluri de fată bună, pentru că aceste roluri solicită mai mult o actriţă.”
Premiata de două ori cu Oscar, în 1947 şi în 1950, pentru rolurile principale din „To Each His Own” (1946) si „The Heiress” (1949), Olivia de Havilland a rămas în sufletele noastre dulcea Melanie din „Pe aripile vântului”.
S-a născut în Japonia, într-o familie britanică, pe 1 iulie 1916.
Împlineşte astăzi 104 ani!
*****
Reprezentanta rebelă a romantismului francez, George Sand ( 1 iulie 1804 – 8 iunie 1876), pe numele său adevărat Amantine-Aurore-Lucile-Dupin, baroana Dudevant, este cunoscută atât pentru opera sa literară, cât şi pentru poveştile amoroase pe care le-a avut cu diverse nume ale culturii acelei epoci, cele mai sonore fiind Chopin şi Alfred de Musset. Reputaţia adusă de viaţa sa sentimentală destul de tumultuoasă, nonconformismul afişat de vestimentaţia bărbătească pe care o adopta, cât şi lupta ei pentru feminism, pentru drepturile şi libertăţile femeii şi pentru recunoaşterea femeii într-o lume a bărbaţilor, erau în totală contradicţie cu canoanele societăţii conservatoare care domina Europa acelor timpuri.
*****
„Literatura, literatura adevărată, nu trebuie să fie înghiţită precum o poţiune ce poate fi bună pentru inimă sau creier – creierul, acest stomac al literaturii. Literatura trebuie să fie luată şi ruptă în bucăţele, ruptă în părţi, zdrobită – apoi izul său frumos va fi mirosit în căuşul palmei, va fi mestecată şi rostogolită cu limba cu deliciu, apoi şi numai apoi, savoarea sa rară va fi apreciată la adevărata sa valoare şi părţile rupte şi zdrobite se vor contopi iarăşi laolaltă în mintea ta şi îţi vor dezvălui o unitate la care ai contribuit cumva cu propriul tău sânge.”
Vladimir Nabokov
Dacă ar fi să menționăm doar câteva lucruri pentru care scriitorul ar putea deveni și mai cunoscut, iată:
  •  Nabokov era cunoscut pentru abilitățile sale lingvistice remarcabile. El vorbea fluent limba engleză, franceză, germană și rusă, iar operele sale au fost scrise în mai multe dintre aceste limbi.
  • Romanul „Lolita” este cel mai cunoscut și controversat dintre romanele lui Nabokov. A fost publicat pentru prima dată în 1955 și explorează tema unei relații neconvenționale între un bărbat adult și o fată adolescentă. Cartea a fost subiectul unor controverse și discuții intense, dar a fost, totodată, recunoscută ca o capodoperă literară.
  • Nabokov era un pasionat entomolog și a petrecut mult timp colectând și studiind fluturi. A scris chiar o carte despre fluturi numită „Lectures on Literature” și a colaborat cu Muzeul de Istorie Naturală din New York în calitate de curator de fluturi.
  • Stilul lui Nabokov se caracterizează prin jocurile sofisticate cuvintele și structurile narative complexe. El a fost un maestru al metaforelor ingenioase, al aluziilor literare și al ironiei subtile.
  • Un alt roman celebru al lui Nabokov este „Pale Fire” (Foc palid), publicat în 1962. Acesta este structurat ca un poem epic fictiv însoțit de un comentariu critic care este în realitate o poveste narată de un personaj instabil psihologic.
  • Nabokov a trăit o mare parte a vieții în exil, în special în Statele Unite, după ce a părăsit Rusia în 1919 din cauza Revoluției Ruse. A călătorit și a locuit în mai multe țări europene, iar experiențele sale de călătorie au influențat multe dintre operele sale.

*****

Adevărul despre Jessica Jay și misterioasa piesă „Casablanca” … 🎶

Piesa „Casablanca”, poate fi considerată un fel de „hit and run” cu un autor necunoscut. Hit e clar că a fost însă interpreta, Jessica Jay, rămâne un artist necunoscut, un nume fără chip, fără o biografie și fără o apariție live.
Așadar, în vara lui 1995 a început să se audă obsesiv la radio și în cluburi, ”Jessica Jay – Casablanca”. Stilul acesta euro – pop nu era nimic nou, ba chiar era la modă în acea vreme, însă ”Casablanca” avea ceva deosebit în sound iar oamenii erau înnebuniți. Cererea era la fel de mare la radiouri și în discoteci, de aceea melomanii au ămas surprinși când au aflat că Jessica Jay … nu există sau mai bine spus, Jessica Jay nu este un om.
Din cercetările făcute de diferiți jurnaliști, reiese faptul că Jessica Jay a fost un proiect al mărcii italiene ”Saifam Mussic” destinat pieței muzicale din Asia. Piesa a fost inspirată de filmul de dragoste omonim din 1942.
În proiect au fost folosite de-a lungul timpului mai multe soliste iar vocea din piesa ”Casablanca” ar fi a unei italience pe nume ”Dora Carofiglio” deși nu există vreo confirmare oficială.
Un alt lucru surprinzător e că această piesă nu apare în istoria vreunui clasament European sau American, practic, ”Casablanca” nu a existat în vest. Singurele locuri în care s-a bucurat de succes fiind România, Bulgaria, Rusia și surpriză… Asia. Săpând mai adânc, s-a descoperit că această piesă există de fapt din 1981 și aparține unui cântăreț american de pop-country pe nume Bertie Higgins. Ce este incredibil e că piesa în varianta lui Bertie Higgins, deși rămasă anonimă în vest, a fost un hit masiv în Asia unde a câștigat mai multe discuri de platină.
Aceasta este povestea misterioasă din spatele hitului ”Casablanca” cântată de ”Jessica Jay” (sau oricine ar fi ea). Piesa rămâne un reper în muzica anilor ’95-’96 din România și probabil tema muzicală a unor amintiri mai vechi.
Link

Vladimir Nabokov: „Poate că tu, încă fără nume, ai fost cea adevărată?”