La începutul secolului XX suprarealismul a apărut ca o mișcare filosofică și culturală. Alimentați de învățăturile lui Freud și de opera rebelă a artiștilor și poeților Dada, suprarealiști precum Salvador Dalí, René Magritte, Max Ernst au promovat asocierea liberă și imagini de vis. Artiștii vizuali, poeții, dramaturgii, compozitorii și producătorii de filme au căutat modalități de a elibera psihicul și de a atinge rezervoare ascunse de creativitate.
Joan Miró I Ferrà a fost unul dintre cei mai celebri artiști ai secolului XX, o lumină a mișcării suprarealiste, dezvoltând un stil idiosincratic extrem de recunoscut.
Joan Miró s-a născut la 20 aprilie 1893, la Barcelona. A urmat cursurile Şcolii de Artă din oraşul natal sub îndrumarea pictorului Jose Pasco, cel care l-a îndreptat spre sculptură, iar după o depresie s-a înscris la atelierul lui Francisco Gali.
A început să lucreze pe cont propriu, în principal peisaje, iar stilul format se caracteriza prin culori puternice, de inspiraţie fovistă, forme asemănătoare celor cubiste, accente ale artei populare catalane şi ale frescelor spaniole.
Prima expoziţie, organizată în 1918, s-a dovedit a fi un eşec, ceea ce l-a determinat pe Miró să-şi schimbe stilul, evoluând în direcţia suprarealismului şi dadaismului. A introdus în picturile sale cuvinte, cărţi poştale ilustrate, gravuri, fotografii, metale sau sfori.
Miro’s Cat Encircled by the Flight of a Bird
L-au interesat sărăcia şi situaţia politică din Spania, cu predilecţie în timpul războiului civil (1936-1939), când a folosit culori întunecate şi imagini puternice care subliniau îngrijorarea şi regretul său faţă de contemporani.
Pictura de vis
În 1924, Joan Miró s-a alăturat grupului suprarealist din Franța și a început să creeze ceea ce ulterior s-au numit picturile sale „de vis”.
Miró a încurajat utilizarea „desenului automat”, lăsând mintea subconștientă să preia controlul atunci când desenează, ca o modalitate de a elibera arta de metodele convenționale.
Head of a man 1935
Faimosul poet francez Andre Breton s-a referit la Miró drept „cel mai suprarealist dintre noi toți”. A lucrat cu pictorul german Max Ernst, unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, pentru a proiecta decoruri pentru o producție rusă de balet Romeo și Julieta .
Pe durata războiului s-a stabilit în Normandia, nu a călătorit deloc în Spania şi a refuzat orice formă de implicare politică, chiar dacă a pictat un afiş anti-Franco, intitulat „Ajutaţi Spania”.
În ultima perioadă a vieţii sale s-a concentrat pe executarea unor opere monumentale şi publice şi a devenit tot mai interesat de simbol şi de reflectarea acestuia în artă.
După încheierea războiului, și-a împărțit timpul între Barcelona și Paris. A devenit rapid unul dintre cei mai celebri artiști din întreaga lume, iar Joan Miró a început să finalizeze o gamă largă de comisioane monumentale. Unul a fost o pictură murală pentru hotelul Terrace Plaza Hilton din Cincinnati, Ohio, finalizată în 1947.
The sun
Miró a creat un perete ceramic pentru clădirea UNESCO din Paris, în 1958.
The Wall of the Moon
A câștigat Premiul Internațional Guggenheim de la Fundația Solomon R. Guggenheim.
Dutch Interior – The Guggeinheim Museum and Foundation
După proiectul UNESCO, Miró a revenit la pictură executând lucrări de dimensiuni murale. În anii 1960 s-a orientat către sculptură.
Miró’s Chicago
O serie de sculpturi a fost creată pentru grădina muzeului de artă modernă al Fundației Maeght din sud-estul Franței.
Tot în anii 1960, arhitectul catalan José Luis Sert a construit pentru Miró un studio pe insula Mallorca, îndeplinindu-i astfel visul vieții.
Studio Mallorca
Miró a murit la Palma de Mallorca la 25 decembrie 1983, în vârstă de 90 de ani.
foto tumblr.com
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.