În 1536, o zi de 2 februarie, se pune piatra de temelie a orașului Buenos Aires, de către Pedro de Mendoza. Distrus de indieni și refondat în 1580 de Juan de Garay, este al patrulea cel mai mare oraș de pe pământ.

La început, numele său era „Ciudad de la Santisima Trinidad y Puerto de Santa Maria del Buen Aire”, tradus prin „Orașul sfintei Treimi și portul sfintei Maria a vânturilor bune”. Numele scurt „Buenos Aires” a început să fie larg folosit începând cu secolul al XVII-lea.

Buenos Aires, adesea numită „Capitala Tangoului”, este un oraș vibrant și plin de pasiune, unde muzica și dansul se împletesc cu istoria și cultura pentru a crea o atmosferă cu totul specială. Situat pe malurile Río de la Plata, Buenos Aires este nu doar capitala Argentinei, ci și inima culturală și spirituală a țării, reflectând o îmbinare unică de influențe europene și latino-americane.

Tangoul, cu ritmurile sale seducătoare și mișcările pline de pasiune, este mai mult decât un simplu dans; este expresia vie a identității culturale a Buenos Aires-ului. Originar din cartierele mărginașe ale orașului la sfârșitul secolului al XIX-lea, tango a fost inițial dansul clasei muncitoare, o fuziune între muzica africană, indigenă și cea adusă de imigranții europeni. Cu timpul, tango a transcendat granițele sociale, câștigând popularitate și recunoaștere internațională.

Istoria complexă a tangoului

Istoria tangoului este profund înrădăcinată în mozaicul cultural al Buenos Aires-ului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, fiind o expresie a melting pot-ului urban care caracteriza orașul în acea perioadă. Tangoul s-a născut în cartierele mărginașe, la intersecția dintre comunitățile de imigranți europeni, africani și localnicii din America de Sud, fiecare aducând cu sine elemente culturale care au contribuit la evoluția acestui dans. Sfârșitul secolului al XIX-lea a adus un val masiv de imigranți în Argentina, în special din Italia și Spania. Aceștia au adus cu ei muzica și dansurile europene, inclusiv valsurile, polcile și mazurcile, care au influențat evoluția muzicii de tango.

De asemenea, comunitățile africane din Buenos Aires, care includeau sclavi eliberați și descendenții lor, au adăugat la mixul cultural ritmurile lor distincte și practicile de dans, contribuind la caracterul percutant și ritmic al tangoului. Elementele culturii indigene și a celei locale din Rio de la Plata au adăugat un strat suplimentar de complexitate muzicii și dansului tangoului, conferindu-i o textură unică specifică regiunii.

Evoluția tangoului

• La Boca: Cartierul La Boca din Buenos Aires, cu populația sa diversă și efervescentă, este adesea menționat ca locul de naștere al tangoului. Aici, în baruri, bordeluri și pe străzi, s-a născut și a început să se dezvolte tango-ul ca formă de dans social.
• De la marginalizare la acceptare: Inițial, tango a fost asociat cu clasele sociale inferioare și cu medii marginalizate, fiind privit cu scepticism și chiar dispreț de elitele sociale. Cu toate acestea, popularitatea sa a crescut atât în Argentina, cât și la nivel internațional, în special după ce a fost adoptat în Paris, centrul mondial al modei și culturii la acea vreme. Această acceptare internațională a contribuit la legitimizarea tangoului în propria sa patrie.
• Epoca de aur: Anii ’30-’50 reprezintă „Epoca de Aur” a tangoului, o perioadă în care muzica și dansul au atins un apogeu în ceea ce privește popularitatea, inovația și calitatea artistică. Orchestrele de tango, precum cele conduse de Carlos Gardel, Juan D’Arienzo, Osvaldo Pugliese și Anibal Troilo, au dominat scena muzicală, iar dansatorii de tango au devenit figuri emblematice ale culturii argentiniene.

Astăzi, Buenos Aires rămâne epicentrul mondial al tangoului. Orașul găzduiește numeroase „milongas” (săli de dans de tango) unde atât localnicii, cât și turiștii sunt invitați să danseze sau pur și simplu să se bucure de spectacol. Cartiere precum San Telmo și La Boca, cu străzile lor înguste și clădirile colorate, sunt locuri unde tango se simte la fiecare colț, fie că este vorba de un cuplu dansând pe stradă sau de muzicieni interpretând melodiile clasice de tango.

Buenos Aires găzduiește anual Festivalul Internațional de Tango, un eveniment de amploare care atrage dansatori și muzicieni de tango din întreaga lume. Festivalul include concursuri de dans, concerte, ateliere și expoziții, celebrând bogăția și diversitatea tangoului ca formă de artă.

Carlos Gardel și Tango

Nicio discuție despre tango în Buenos Aires nu ar fi completă fără a menționa figura emblematică a lui Carlos Gardel, cel mai cunoscut cântăreț de tango din toate timpurile. Gardel, cu vocea sa caldă și interpretările sale emoționante, a devenit sinonim cu tango-ul și este venerat în Buenos Aires și în întreaga lume a tangoului.

Patrimoniul UNESCO

În recunoașterea valorii culturale universale, tango a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO. Această distincție subliniază nu doar importanța artistică a tangoului, ci și rolul său în consolidarea legăturilor comunitare și în transmiterea tradițiilor culturale. (în 30 septembrie 2009)

Viva el tango! https://bel-esprit.ro/tangoul-dansul-sufletelor-in…/