Florina Ungureanu este una dintre prezențele rafinate, discrete, care aduc în poezia nouă suflul unui postmodernism de substanță diafană, mai aproape de neoromantism sau chiar o prelungire a lui. Poetă și prozatoare, femeie, mamă, profesor de limba engleză, ea crede în rosturile modelatoare ale literaturii care înseamnă iubire: de cuvânt, de oameni, de frumos, manifestându-se în tot ceea ce o înconjoară.
Răspunsurile ei sunt argumentul peremptoriu că literatura noastră are surse inepuizabile de regenerare întru autenticitate.
Care este cuvântul/expresia care te definește ca femeie?
Florina Ungureanu: Iubire.
Care este cuvântul/expresia care te definește ca scriitoare?
Florina Ungureanu: Nu știu ce mă poate defini ca scriitoare, din simplul motiv că încă nu mă consider scriitoare, și acest lucru nu vine dintr-o modestie afișată, ci mai degrabă dintr-un realism asumat.
Cum este astăzi percepută literatura feminină? Care este importanța care i se dă, vis-a-vis de literatura scrisă de bărbați?
Florina Ungureanu: Din nefericire, pentru publicul larg există încă o mare confuzie între literatura feminină și literatura feministă. Eu cred, cu tărie, că literatura feminină a căpătat contur bine definit în ultima sută de ani, și că ea este foarte prezentă inclusive în România. Îmi place să cred încă în feminitate, în sensul cel mai pur al cuvântului, și cred, deopotrivă, că i se acordă o importanță adecvată. În general îmi place să văd partea plină a paharului. Annual se acordă premii literare scriitorilor din România, dar și scriitoarelor. Nu văd nimic care să diminueze rolul femeii în acest domeniu.
De ce scriu femeile?
Florina Ungureanu: Femeile scriu din același motiv din care scriu și bărbații. Pentru că au ceva de spus.
Care este atuul literaturii scrise de femei?
Florina Ungureanu: Doamne ajută că există literatură feminină. De fapt, așa este ideal, să fie scriitori de ambele sexe. Altminteri, ar fi tare plictisitor. Atâta vreme cât se scrie literatură bună, este aproape irelevant dacă este scrisă de un bărbat sau de o femeie. Atuul ar putea fi acela că femeia are modul ei particular de a trăi, a simți și a reda, poate cu tușe mai pastelate (dar nu neapărat) realitatea.
Dacă recunoaștem femeii care scrie și rolul de mentor, ce gânduri adresezi femeilor din România?
Florina Ungureanu: Nu știu dacă femeii scriitor I se poate atribui neapărat rolul de mentor ( pentru că literatură, în general, nu-și poate asuma întotdeauna rolul pedagogic sau moral), dar să presupunem că ar fi așa, ar fi bine de transmis femeilor din România să fie sincere, să spună ce consideră a fi spus cu onestitate, curaj și încredere. A fi femeie nu înseamnă să-ți dezvălui doar slăbiciunile, ci, de cele mai multe ori, să-ți dezvălui super puterile. A mea este sensibilitatea. A ta care este?
Citiți și partea a patra a interviului, AICI.
Florina Ungureanu (n.29 martie 1975, Slatina) este profesoară de limba engleză la Liceul Tehnologic C.D.Nenițescu din Craiova. A absolvit Colegiul Național „Radu Greceanu” din Slatina, Facultatea de Litere și Istorie și master-ul „Unitate și Diversitate în predarea limbii engleze” la Universitatea din Craiova. Este editor la revista de literatură „Bel-esprit.ro” și colaborator la câteva reviste de cultură precum Mozaicul, Bucovina Literară, etc. Volume de versuri publicate:” Interior de femeie”( Aius, 2016), ” Lumea nu are nimic împotrivă” (împreună cu poetul Daniel Dumitru, Aius, 2016), „Amor cascador”( Aius, 2018), „Black box”(Aius, 2019), „Cuvinte pe umerii mei goi”(Aius, 2020). Alte cărți publicate:” Narrative Space in Virginia Wolf’s To the Lighthouse” (Arges, 2008), „Using Literary Texts in Teaching Functional Styles”( Arves, 2012).
Licențiată în Filologie, Andra Tischer trăiește în Sibiu, fiind profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creațiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la Păltiniș, Confluențe.org, Logos și Agape (Timișoara), revista ”Singur” (Târgoviște), Melidonium (Roman, Neamț). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacție la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea ființei umane stă în iubire și în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până și cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelență, această vocație fiind cartea de vizită pe care și-a asumat-o tranșant cu fiecare ocazie.