O frază rostită de tine rămăsese captivă într-un ungher al camerei, unde aveam o cutie cu nimicuri femeiești. Plecaseși de multă vreme și tot de atunci nu mai purtasem șiragul negru, din onix. Mi se părea sobru și prea lung, prea de doliu. Nu îmi revenisem încă din șocul pricinuit de plecarea ta bruscă. Nimic … Continuă lectura Florina Ungureanu: Dragostea trece, e ca o răceală