Cu degete clape-albăstrite
prelungi, de pian
darabana băteai în inima-mi udă.

O brodasem din abur
de libelulă, năvalnic
pe-o carapace de-ocean
și pe pragul
casei uitării în sensul invers
acelor de ceasornic.

Păstrează-i ritmul, ascult-o
și coase-o, din când în când pe zăludă, cu miezul
de la o dudă.

foto tumblr.com

Citește și Vara târziu