Despletite-mi sunt gândurile

umblă ciufulite

fermecate și

parcă somnambule,

telecomandate

de unde sangvine

electromagnetic

înfiorate de tine.

Ce-ar fi să recunosc,

se cuvine?!

… le stă așa bine

ca dulceții unse,

întinse pe pâine

târziu dimineața,

luni. 🙂

Citește și Buricul Pământului