CIREȘAR FĂRĂ BUSOLĂ

Foto: Vladimir Clavijo-Telepnev

Soarele din privirea ta

îmi arde jumătatea de credință

în zeul cel bun al tăcerii,

zenitul dintr-o rostogolire a eului

frânge silaba versului kodakcolor,

așa se face noapte

și se naște paradisul rubicond al cucuvelei

renăscută din ștrangularea speranței,

niște fete trecute de tinerețea milenară

nasc zori și principii

pe câmpia tăvălită de cavalerii în alb

la ora ceasului istoriei prefabricată

prin ordonață de urgență,

vin la tine, munte, acoperă-mă cu pădurea ta

rămasă nefranjurată, ce minune!

zise poetul într-o tovărășie cu sticla de Chivas Regal,

ave, prințesă în mov,

do you know you are the happiness of my mind?

‘r-ați ai dracului, cu poezia voastră,

puneți mâna pe muncă!

protestează clasa muncitoare călare pe strungurile patriei

în așteptarea unei acadele guvernamentale.

 

Citiți și despre „Scrisoarea a V-a”