„Lumina lunii se revarsă liniștitor și simt cum inima îmi bate cu putere. De acum încolo vom rămâne împreună. Vreau să îmi petrec restul vieții cu tine. Vreau ca restul nopților pe care le vom trăi pe pământ să fie ca această noapte de vară: luna să ne fie nașă, iar stelele martori…”.

Așa începea povestea spusă de fostul meu prieten. Îmi aduc aminte cu drag de prima noapte împreună. Stăteam întinși, goi și îmbrățișați. Ne sărutam cu pasiune și iubeam cum trupul meu vibra la fiecare atingere. Am făcut dragoste și atunci eram doar a lui. Știam că nu va dura o eternitate și savuram fiecare clipă, fiecare sărut și fiecare vorbă dulce șoptită la ureche. Îl doream pentru totdeauna, dar viața ne-a separat. Diminețile nu mai sunt la fel de când a plecat. Deschid frigiderul și iau sticla de vin roșu, pe care am primit-o în dar acum două săptămâni când încă eram împreună. Vinul e singurul prieten care mă înțelege acum.

Îmi e dor de clipele cu el, de nopțile pline de iubire, de plimbările lungi pe malul mării…

M-am așezat pe pat, știind că aveam să mă afund în gânduri, în regrete. Iar cel mai mare regret era că nu mă mai iubea. Mi-am încuiat lacătul inimii și o cheie i-am lăsat-o pe masă. Dacă mă va dori înapoi, trebuie să bată la ușa inimii să vadă dacă sunt acolo. Dacă îi voi răspunde, înseamnă că sunt singură, iar dacă nu o voi face, înseamnă ori că am pe altcineva ori că nu mai exist. Cine știe, poate voi muri de dor. Atunci ce va face? O să mă caute dincolo de stele sau o să-și vadă de viață? Oare va plânge după mine? Cum îi voi rămâne în amintire?

În drumul meu prin viață am fost nevoită să accept multe situații, dar oare pot accepta că am fost părăsită de singurul bărbat pe care l-am iubit cu adevărat? Au fost momente în care nu m-am iubit pe mine atât cât l-am iubit pe el.

Johnny Depp a spus cândva așa: „You can close your eyes to the things you don’t want to see, but you can’t close your heart to the things you don’t want to feel”. Vă pot spune din propria mea experiență că are mare dreptate.

Citiți și Când e să fie, e și dincolo de moarte…