„Am întâlnit și rromi fericiți.”
Țiganul dintr-un ungher al inimii mele e sfios cu străinii, sapă grădinile oamenilor și robotește pe la neputincioși ori bogați.
Poartă zdrențe aiuritor de colorate și potcovește caii nevăzuți ai lumii, împodobește mâinile doamnelor cu bijuterii, face și desface magii neștiute, spune povești fabuloase, bate ibrice, îndoaie arama, cântă la nunți, ori lângă morminte, ori tace lângă un foc de vreascuri.
Știe mersul stelelor, semnele vântului, descâlcește coamele cailor, adoarme împăcat, cu o pisică la picioare, în timp ce căruța lui cu coviltir peticit se pierde pe drumuri înguste, lăsând praful vremurilor în urmă.
A trecut timpul acestor țigani. S-a dus. Câți vor mai fi fiind așa, sunt rari și se vor pierde și aceștia. Dar ei vor continua să trăiască în amintirile mele, ca demult, acoperiți de larmă veselă, de sunete de tingiri și alămuri, de foșnet de fuste aplecând iarba. Și acolo vor rămâne până la sfârșit!
La mulți ani, cu drag, țiganilor! Pentru că azi e ziua lor…
Foto: Camelia Radulian
„Am întâlnit și rromi fericiți.”
Imnul lor, îl cunoașteți? O piesă absolut superbă, compusă de Jarko Jovanovici, cu o istorie tristă însă. Cântecul devenit imn a fost lansat în anul 1967, în filmul iugoslav “Am întâlnit şi rromi fericiţi”, fiind interpretat de cântăreaţa şi actriţa Olivera Vučo. 8 aprilie este considerată data oficială a Zilei Internaționale a Rromilor, stabilită cu prilejul Primului Congres Mondial al acestora, care s-a desfăşurat la Londra în 1971.
Gelem, gelem
1. Gelem, gelem lungone dromença,
Maladilem baxtale rromença.
A, rroma!len, kotar tumen aven
E caxrença, bokhale ćhavença?
2. Sasas vi man bari famìlia,
Mudardăs la i kali legìa.
Sarren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenθe vi tikne ćhavorren.
3. Putar, Devl!a, te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromença,
Ta ka phirav baxtale rromença.
4. Opre rroma, isi vaxt akana,
Ajde mança sa lumăqe rroma!
O kalo muj thaj e kale jakha
Kamava len sar e kala drakha.
Foto: Camelia Radulian
***
Am umblat, am umblat
Am umblat, am umblat pe drumurile lungi,
Am întâlnit și rromi fericiți.
A, romilor, de unde veniți
Cu corturile și cu copiii înfometați?
Am avut și eu o familie mare,
Mi-a ucis-o Legiunea Neagră,
Pe toți i-a ucis, pe bărbați și pe femei,
Între ei și pe copilași.
Deschide-ți, Doamne, porțile cele negre
Să-mi pot vedea familia
Iarăși să merg pe drumurile lungi,
Să întâlnesc romi fericiți.
Sus, rromilor, este timpul vostru,
Haideți cu mine, rromi din întreaga lume!
Gura cea neagră și ochii cei negri,
Îi voi iubi precum strugurii cei negri.
Imagini: Camelia Radulian
Ce puteți face astăzi, de Ziua RRomilor? Să vedeți filmul „Șatra”sau O șatră urcă la cer ( Табор уходит в небо) este un film sovietic din anul 1975, regizat de regizorul moldovean Emil Loteanu.
Scenariul filmului are la bază mai multe nuvele ale scriitorului rus Maxim Gorki, acțiunea având loc la începutul secolului al XX-lea în Imperiul Habsburgic, pe cursul Tisei. Filmul prezintă povestea de dragoste dintre frumoasa țigancă Rada și hoțul de cai Luiku Zobar, așa cum este descrisă la începutul nuvelei „Makar Ciudra” ( Макар Чудра) (1892) a lui Gorki, film distins cu nenumărate distincții internaționale valoaroase.
Născută la începutul sfârșitului, într-un decembrie, 1967. Scrie, la îndemnul profesorilor, de pe la 10 ani și debutează cu poezie la 16 ani ( în Revista Ramuri). Publică foarte rar, cu amânări interminabile, considerând că „mai puțin e mai mult”. De altfel, prima carte îi este publicată în secret de către Tatiana Stepa și poetul Romulus Vulpescu, care îi semnează și prefața (Rănile cuvintelor, editura Semne, 2003). Urmează Rug în octombrie, 2008, Oglinzi – 2015, apoi Oglinzi 2 – Orașul unde tace Dumnezeu, în 2016. Colaborează cu Revista Literatura de azi și alte reviste din țară și străinătate.
