Cu toții o căutăm, cu toții tindem să deslușim misterul din jurul ei, o curtăm, o punem sus de tot sau îi rezervăm cele mai bune locuri în sufletele noastre. Izvor de fericire la cote greu de imaginat, dar și instrument de tortură care poate să ne aducă în pragul crunt al disperării.
Definiții se pot spune multe, iar mult doritul ”te iubesc” supra folosit în toate contextele unei relații, tinde să-și piardă din greutatea încărcăturii și să se înece subit în oceanul superficial al marketingului ce tocmai a dat buzna pe toate canalele posibile.
Dincolo de lumina reflectoarelor, dincolo de fastul și aplauzele la scenă deschisă, aș vrea să vă reamintesc că pentru iubire nu este nevoie de marketing sau de faimă, pentru iubire nu este un sezon sau o dată anune, un punct bifat în calendar… iubirea poate fi hrănită zilnic, se poate întreține și consolida cu lucruri atât de umane și simpliste cum ar fi un sărut la plecare, o îmbrățișare caldă, un umăr sau o mână întinsă, o vorbă, un compliment sincer, un zâmbet.
Nu este un moment sau anotimp ideal când trebuie să ne arătăm iubirea ascunși după niște flori, ca apoi să țipăm cu gura până la urechi cât de mult iubim.
Adevărata iubire nu se strigă și nici nu se scoate pe scenă, nu este instrument de șantaj și nici de tortură, nu este egoistă și nici condiționată, adevărata iubire se consolidează în timp, constant și perpetuu, alimentată fără oprire, zilnic și fără pauze.
Vreau să mă credeți pe cuvânt : merită fiecare efort, lacrimă, durere sau chin… așa că nu ezitați să iubiți din toată inima.
*
Iubirea e sănătoasă, nu-i așa?
Vindecă, nu rănește și nici nu moare.
Da, însă doar cea adevărată.
Înainte să iubești cu adevărat, să simți iubirea pură, nealterată de răutate, le vei trăi pe cele maladive. Îți vei îmbolnăvi ființa și sufletul cu bolile altora. Dacă vei alege puterea, te vei trata. Vei deveni imun. Și atunci vei fi pregătit pentru iubirea vieții tale. Poate ești într-un moment în care îți e greu sau imposibil să mai crezi, dar cu toții avem un om pe care să-l iubim până la sfârșitul vieții. Cu un preț. Cați îl vor plăti ?
Prețul? Iubirile care te multilează zi de zi fără anestezie, care te fac să mori pe dinăuntru, să devii din ce în ce mai puțin tu. Iubirile care devin călău.
Să te vindeci trebuie să ucizi iubirea. Cu sânge rece, fără resentimente, fără păreri de rău. Nu te teme, iubirile pe care le ucizi nu sunt și nu au fost iubiri.
Nu pierzi, câștigi.
Au fost dovada că poți iubi oameni care nu se iubesc pe ei înșiși. Și oricât de intens ai iubi, omul care nu se iubește pe el va fi călău în propria-i viață și relație pentru că altă cale nu cunoaște. Decât cea a durerii.
Ia-ți timp și vindecă-te pentru marea zi. Ziua în care îți vei întâlni omul. Vei ști că pe el l-ai așteptat când vei simți că face parte organic din tine. Când vei simți că îți înnobilează sufletul, că îți colorează toate speranțele și visele în cele mai vibrante culori. Care dă totul fără să aștepte nimic. Indiferent cât ai fi de puternic, permite-ți să fii vulnerabil. Nu îți fie teamă să i te arăți așa cum ești, cu cicatrici și dureri ce poate nu se vor vindeca prea curând.
Iubirea vă va vindeca, chiar și în momentele în care totul pare să se ruineze.
*
Când iubim cu adevărat, o facem pentru că așa vrem, iar oricine iubește veritabil cunoaște plăcerea de a iubi.
Doar că dragostea implică o schimbare de sine. Schimbare care este o extindere a sinelui, nu un sacrificiu de sine.
Ea, iubirea, lărgește sinele, nu diminuează. Îl umple, nu îl seacă.
Într-un fel, iubirea este la fel de egoistă ca „ne-iubirea”. Și asta pentru că nu egoismul sau ne-egoismul este cel care face distincția, ci obiectivul.
Iar scopul iubirii veritabile este întotdeauna dezvoltarea spirituală.
*
Ne pierdem în viețile altora, irosind darul de a fi.
Creăm realități iluzorii, fugind de oroarea realității pe care o trăim. Pierdem bucăți din suflet alegând companii inoportune spiritului nostru.
Ne simțim incomod, dar alegem răul cel de zi cu zi.
Puterea stă în a ne dezgoli de tot. În a ne lua sufletul și a pleca.
Mai departe, dar mai aproape. De noi.
Citiți și Frica și îngrijorarea
