24 aprilie 2022, prima sărbătoare de Paşte fără restricţii.

„De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea, zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie răstignit, iar a treia zi să învieze.” (Luca 24: 5-7).
Hristos a Înviat, întru mântuirea noastră. Slavă Lui să înălţăm, în vecii vecilor!

Giovani Battista Gaulli (Baciccio)

Să citim cu atenţie, în ziua asta Mare, din Albert Camus, „Căderea”, pentru că întreaga istorie a umanităţii este un şir nesfârşit de căderi şi îngenunchieri, dar şi de ridicări:
„Toţi suntem cazuri excepţionale. Fiecare dintre noi invocă ceva anume. Fiecare se vrea nevinovat, cu orice preţ, chiar dacă pentru asta ar trebui să învinuiască întreg neamul omenesc şi însuşi Cerul. Nu-i veţi face nimănui prea mare bucurie lăudându-l pentru strădaniile depuse spre a deveni inteligent sau generos. Dimpotrivă, veţi vedea cum îi creşte inima de fericire dacă-i veţi admira generozitatea înnăscută. Dacă-i veţi spune unui criminal că greşeala pe care a făcut-o nu ţine nici de firea şi nici de caracterul său, ci de împrejurări nefericite, vă va fi peste măsură de recunoscător. În timpul pledoariei, chiar va alege acel moment ca să plângă. Totuşi nu văd nici un merit în a fi cinstit sau inteligent din născare. După cum eşti cu siguranţă la fel de răspunzător, fie că eşti criminal din fire, fie că devii criminal datorită împrejurărilor. Dar toţi aceşti escroci vor iertarea, adică se vor iresponsabili, căutând fără ruşine o justificare în natură sau o scuză în împrejurări, chiar dacă sunt contradictorii. Pentru ei, important este să fie nevinovaţi şi ca virtuţile lor, cu care au fost dăruiţi din naştere, să nu poată fi puse la îndoială, iar greşelile lor, iscate dintr-o nenorocire trecătoare, să fie veşnic provizorii. V-am mai spus, totul e să scapi de judecată. Şi cum e greu să scapi de ea şi aproape cu neputinţă să-ţi faci în acelaşi timp şi admirată şi iertată firea, toţi caută să fie bogaţi. De ce? V-aţi întrebat vreodată? Pentru putere, bineînţeles. Dar mai cu seamă pentru că bogăţia te sustrage judecăţii imediate, te scoate din mulţimea din metrou pentru a te închide într-o caroserie nichelată, te izolează în parcuri uriaşe, în vagoane de dormit, în cabine de lux. Bogăţia, dragă prietene, nu înseamnă, e drept, achitarea, ci doar o amânare, care nu-i însă nici ea de lepădat…„

Florin Pucă (n. 24 aprilie 1932, București – d. 23 februarie 1990) a fost un artist plastic, poet și actor român.
A ilustrat cărțile a numeroși scriitori printre care Gheorghe Pituț, Mircea Micu, Nichita Stănescu, Petre Stoica, Ion Băieșu, Modest Morariu, Leonid Dimov, Constantin Marafet, Mircea Ivănescu.
Realizează, împreună cu regizorul Adrian Petringenaru, filmul de desene animate „Cale lungă” (1976), distins cu „Premiul ACIN” pentru grafică și cu „Diploma de Onoare” a Festivalului de la Salonic.

„Există două mecanisme care pun lumea în mişcare: sexul şi bunăvoinţa.”

Alejo Carpentier (26 decembrie, 1904 – 24 aprilie, 1980) a fost un muzicolog și scriitor cubanez.
A influențat literatura sud-americană și a fost unul dintre primii scriitori ce au scris în genul realismului magic.

Se împlinesc 4 ani de la moartea academicianului Dinu C.Giurescu.
„Ştergerea treptată a identităţii, a conştiinţei apartenenţei la naţiunea română se operează, de mai mulţi ani, direct asupra tinerilor prin învăţământ, mai ales prin disciplinele umaniste – limba şi literatura şi istoria românilor. Operaţiunea se efectuează prin stabilirea curriculei şi a unor tipare obligatorii pentru manuale, care, prin însăşi alcătuirea lor, îndepărtează încet şi sigur tineretul de la disciplinele respective.
Ţelul educaţiei globaliste este astăzi formarea unui om al secolului XXI interesat de valori materiale şi pseudo-culturale, fără identitate naţională. Cu alte cuvinte, un „pălmaş“ modern.”

A fost licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). A fost președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare). A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București (1990-1997), membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1990) până la moartea sa în 2018, membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

https://evz.ro/dinu-c-giurescu-ce-fel-de-tara-mai-e-si-romania-925371.html

Ziua Mondială a Protecției Animalelor de Laborator.

 

https://thegreenhubonline.com/Părerile sunt împărțite: pe de-o parte, oamenii de știință susțin că beneficiile sunt majore: antibioticele, insulina, vaccinurile, terapia unor maladii grave, cum ar fi boala Alzheimer, diabetul, insuficiența cardiacă ș.a nu s-ar fi putut realiza fără testarea pe animale de laborator. Pe de altă parte, există foarte multe companii care duc o luptă acerbă împotriva acestei practici, ajungând chiar să interzică produse testate pe animale.

1184 î.Hr.: începe războiul troian. Grecii intră în Troia cu ajutorul unui șiretlic: calul troian.
Conform mitologiei grecești, neînțelegerea ar fi izbucnit după ce Paris, prințul Troiei, ar fi răpit-o pe Elena, soția lui Menelau, regele Spartei. Deși neconfirmată istoric, legenda Războiului Troian este una din cele mai importante teme ale literaturii Greciei Antice, mai ales datorită celor două mari epopei, Iliada și Odiseea, atribuite lui Homer.

Şi un gând: „Să te lași fraierit, intimidat sau manipulat nu e pildă de empatie sau bunătate, ci de slăbiciune și apărare proastă.”


De aici a rămas consacrată o expresie, care înseamnă „dar otrăvit”:
”Teme-te de greci chiar și atunci când îți fac daruri” ( în grecește: „Timeo danaos et dona ferentes”).