BRAUNER: ANXIETATE, PREMONIȚIE ȘI ARTĂ
VICTOR BRAUNER (15 iunie 1903, Piatra Neamț- 12 martie 1966, Paris) a fost un pictor suprarealist român de origine etnică evreiască, foarte apreciat în mediile artistice din Occident, dar mai ales din Franța (țară în care s-a stabilit din anul 1930) și pe care a și reprezentat-o, cu ocazia Bienalei de la Veneția, din anul 1966. Fiul unui producător de cherestea (al treilea din cele șase vlăstare ale familiei) a făcut studii primare la Paris, secundare și de specialitate în România (Brăila, București) fiind de timpuriu atras de desen., grafică și pictură. A absolvit Școala de Arte Frumoase din București, în anul 1921.
Dadaist inițial, implicat în toate manifestările avangardei interbelice din România (colaborând cu ilustrații și grafică la publicațiile de profil ale acesteia) , Brauner se va afirma plenar odată cu venirea sa în spațiul cultural-artistic francez, participând la toate expozițiile de profil și fiind repede remarcat, pentru temele sale de o rafinată stranietate- ilustrând (așa cum el însuși o mărturisea) multitudinea de neliniști care-l însoțeau clipă de clipă. Acest anxios de un talent excepțional (și neconvențional) era obsedat de o imagine în care apărea periodic, un bărbat cu unul dintre ochi scurgându-i-se, ceea ce-i conferea imaginii respective- o aură de intensă tristețe grotescă.
Bărbatul imaginar era chiar artistul însuși ( sau o proiecție a acestui gând fixat obstinat în subconștientul său) și care avea să anunțe o teribilă premoniție: în anul 1938 (aflat într-un bistrou parizian), Brauner a fost lovit accidental cu un pahar, în tentativa lui de a sări în ajutorul unui comesean aflat în plin conflict cu un altul. Consecința? Ochiul stâng (grav afectat) nu a mai putut fi niciodată recuperat medical.
A urmat o lungă perioadă de retragere în sine, universul artistului devenind din ce în ce mai sfâșiat, populat de personaje tot mai ciudate, amenințătoare, adevărare himere prefațând timpuri de mare cumpănă. Războiul, anii grei ai ocupației Franței de către o Germanie considerată (la un moment dat în mediile europene)- invincibilă militar, traiul cotidian derulat în izolare și teamă continuă – toate acestea au influențat semnificativ viziunea artistică brauneriană.
Grație unor prieteni credincioși, Victor Brauner a fost adăpostit în locuri considerate relativ sigure, în contextul complicat al persecuțiilor și monitorizării de către naziști a evreilor- considerați mereu indezirabili. Până în 1940, artistul revenise în România în câteva rânduri și avusese chiar expoziții, iar unele dintre desenele sale fuseseră găzduite în publicații de Stânga, cunoscute pentru atitudinea lor critică la adresa Extremei-Drepte.

Foundation Ernst Scheidegger-Archive

Unul dintre admiratorii lui Brauner a fost poetul și animatorul cultural Miron Radu Paraschivescu, personaj controversat, dar de o sclipitoare inteligență, care-l considera pe artistul originar din Piatra Neamț- un cetățean implicat în dezbaterile de idei din Cetate, pictura sa fiind un adevărat manifest antifascist. (Miron Radu Paraschivescu dixit!). În 1935, Brauner ar fi declarat că se simte puternic atras de ideile comuniste, însă (efectiv) nu a fost niciodată un membru de partid înregimentat.
O boală care l-a măcinat multă vreme i-a cauzat sfârșitul, la o vârstă la care mai avea încă multe de spus, în domeniul artei. Opera sa poate fi interpretată și ca o radiografie a frământărilor unei umanități amenințate periodic, de către forțe obscure, ostile ideii de armonie interumană, generatoare de haos și deznădejde. Brauner a reprezentat în mod remarcabil, toate marile teme ale spaimelor care ne vizitează subconștientul, punându-ne mereu sub ochi oglinda propriei noastre perisabilități și nimicnicii.
Artist iconoclast, cu o profundă conștiință a tragicului (din familia spirituală a lui Picasso, ori Jules Perahim), Victor Brauner se alătură galeriei de vizionari ai unei modernități pe cât de fascinante, pe atât de imprevizibile. A fost prieten cu sculptorul Constantin Brâncuși (1881-1957) , acesta inițiindu-l în arta fotografică.
Victor Brauner a fost căsătorit de două ori. Primul mariaj s-a destrămat în anul 1939 (după nouă ani), iar cel de-al doilea a durat din anul 1946, până la moartea artistului. Ambele sale soții au fost de etnie evreiască.
Era un romantic capabil de multă dăruire și sensibilitate,cu pretenții materiale modeste, visător continuu, obsedat de arta sa, dar cu un pronunțat cult al prieteniei.