Circulă prin rețelele sociale niște reclame obscene (în acest context se potrivește termenul) la cum să ”atragi” succes, fericire, bani sau cum să îl manipulezi pe Xulescu să îți plimbe trena & altele asemeni.  Dacă ai curiozitatea să dai click, intri pe o pagină unde un pretins sau o pretinsă specialistă în așa minunății povestește lung și plicticos, simulând fără har tensiunea, cum i s-a schimbat viața după ce și-a corectat imaginea de sine, câmpul energetic și în general atmosfera de nefericire și chin intim în care trăia. A dus-o jumătate de viață ca un nenorocit cu ”vibrație negativă” și pac, s-a aprins becul, s-a făcut lumină și a început să curgă cu ovații, sex simbolurile au dat iama, roind în jurul-i și talentele au început să îl scoale din somn. Acești, cum să le zic? australopiteci fac grosolana confuzie între energiile negative și suferință și trântesc chinul lăuntric pe talerul celor, scuzați, rele și inferioare. Dăm exemple de torturați și inferiori: Rubliov, Shakespeare, Beaudelaire, Kafka, van Gogh care tot așa nu au știut să se bucure de viață. Mulți sfinți și multe genii care s-au ”autofaultat” a mai avut biata planetă! Dacă depășești greața inițială când realizezi gafa ipochimenilor care, evident, adresându-li-se unor neajutorați mintal nu se gândesc la așa exemple care le-ar face de rușine tezele, dai peste o ploaie de insulte la adresa amărâților care n-au găsit petrol în curte sau vreun armăsar în nădragii amețitului din sufragerie. Sentimentul e funcție a valorii, arată Jung și alți exploratori ai psihismului. Sările emoționale nu sunt valori. Acești indivizi încurcă lucrurile. Pun o non-valoare mai presus de calitătea umană și de sentimente. Există o mulțime de zevzeci de succes , de copii de bani-gata, de răzgâiați, de burtă-verde care ”atrag” tot ce le trăznește prin minte fără nici un fel de scrupule morale…

 

 

Așa zisa ”vibrație înaltă” nu e veselie, e moralitate, puritate, curățenie și bunătate a inimii. Că adepții doctrinei fac deliberat sau inconștient confuzia contează mai puțin. Fapt e că această confuzie e dublată de un comportament injurios, agresiv.

Pe lângă faptul că ecrocii care bagă și mâna în buzunarul fraierilor care înghit gălușca, tapându-i pentru livrarea acestor bășini pe care le ambalează în termeni de ”marele secret ținut ascuns de veacuri”, mai au și nonșalanța să insulte fraierul punându-i în cârcă până și facturile karmice ale vecinilor, ca să nu mai menționăm cutremurul, starea vremii, bolile rudelor și ce le mai dictează dracul de îi pune să profite așa de ofurile și speranțele oamenilor.

Nu cred că există nimic mai ticălos decât opera de hienă a celor care se aciuează prin preajma unui om îndurerat și să îl învinovățesc de toate cele care  îl mistuie: de la doliu până la cancer.

Îi alocă toată răspunderea nenorocirii: boala e ”alegerea lui”, depresia e ”alegerea lui”,  mortul a dar ortul popii că nu a fost iubit, deci din vina lui etc. El le-a atras și provocat pe toate cu puterea minții lui negativiste, el le-a declanșat pe toate. Un cobe!

El l-a chemat inclusiv pe hoțul care i-a spart casa sau pe nenorocitul care i-a violat fiica. Aici nu e clar dacă nu cumva fiica însăși a atras violul. Dar de ce să sufere și părintele?

În primul rând, dobitocule, îți vine să îi răspunzi, violul nu se datorează nici fustei scurte nici subconșitentului victimei, nici gândurilor ei necurate, nici faptului că aceasta a umblat noaptea pe stradă sau prin zone necirculate, nici inconștienței de a fi acceptat o invitație într-un bar sau la cafea. Violul li se datorează violatorilor.

Nu merită să ne batem capul.

Aceste obiecții logice sunt greșite. Nu există nici o logică în spate sau vreo intenție în acest sens, doar cerșetorie macabră și agresivă.

Recunoașteți discursul?

Îmi pare rău dacă da.

 

 

Pe cei mai mulți îi bănuiesc necinstiți, dar sunt și câțiva spălați la devlă autentici. Sunt cei mai mari ”hateri” pe care îi cunosc. Suflet de Hitler au.

Mi-e jenă să povestesc ce mizerii mi-a fost dat să aud din gura unor sectari convinși ai marelui ”secret”.

 

Dar stigătura calomnioasă cu ”nu îți dai voie în subconștient să fii fericit și de aceea nu ai parte” o știți?

Dar ce se fac cu faptul că există mulțime de nenorociți, printre care mă enumăr, care nu dau curs nici cinci minunte unei relații care nu are potențialul de a-i duce pe culmile fericirii și exact de aici li se trage ”nenorocul”.

Iar mă chinuie logica.

În fine.

 

Cui se simte prins în capcana acestor șarlatani le-o spun frumos, cu blândețe: Hazardul nu poate fi momit să danseze după cum îi cânți. Lozul câștigător îl oferă cui îi vine, nu cui îl cere.

Și, doi la mână, nu există nici un adevăr care să poată fi secretizat. Insist. Legile universale, cum sunt cele ale termoninamicii, de exemplu, nu pot fi ținute sub cheie prin confrerii conspirative.

Nici o școală de gândire serioasă nu își ascunde învățăturile.

Ei cum ar fi să se apuce savanții să livreze descoperiri care ar putea prelungi viața sau vindeca maladii incurabile doar contra cost câte unui amator dispus să le dea treizeci de lei?