Prietenie
E greu să fii prieten cu o femeie. Mai ales când eşti femeie.
Nu ştiu de ce am fost învăţate să considerăm competiţia dintre noi ca fiind ceva normal. Şi mai degrabă să ne criticăm, decât să ne lăudăm.
Solidaritate feminina? Ce e aceea? Îmi plăcea să cred că există, dar, de fapt, e o floare la fel de rară precum aceea de colţ.
De ce să nu poţi admira o femeie frumoasă, fără să te gândeşti dacă e mai frumoasă decât tine? De ce să nu poţi împărtăşi cu ea secrete, fără teama că se vor întoarce împotriva ta?
De ce nu ne iasă nouă, femeilor, decât foarte rar, o relaţie de prietenie cum au bărbaţii? Care nu au dilemele noastre existenţiale şi nu îşi compară, aproape niciodată, aproape nimic. Din ce sunt, ce au sau cum arată.
Mi-ar plăcea să existe un trib mondial al femeilor – surori, care să se apere şi să se sprijine una pe cealaltă. Nu în felul acela – pe care îl consider penibil, la drept vorbind – al feministelor exagerate, care vor să fie egale cu bărbaţii. Sau chiar mai egale decât ei. Ci în felul acela frumos în care mă lași să plâng pe umărul tău la 2 noaptea, după ce ţi-am spus, a suta oară, povestea despre nenorocitul care m-a dezamăgit, sau despre nemernicul care nu mă bagă în seamă, deşi sunt topită după el.
După care să mâncăm îngheţată şi să adormim cu lacrimile uscate pe obraji. (prin îngheţată trebuie înţeles, desigur, vin, bere, gin tonic sau alte licori creatoare de bună dispoziţie.. 
). În felul acela grozav în care abia aștept să împărtășesc cu tine o veste bună pentru că știu că te vei bucura împreună cu mine, vom sărbători și, astfel, bucuria va fi dublă.
). În felul acela grozav în care abia aștept să împărtășesc cu tine o veste bună pentru că știu că te vei bucura împreună cu mine, vom sărbători și, astfel, bucuria va fi dublă.Nu prea găseşti aşa ceva.
Dar şi când ai norocul să afli o femeie – soră, ţine bine de ea. Ţineţi bine una de cealaltă, fiindcă poţi avea tot ce există pe lume, dacă nu ai dragoste. Şi, mai ales, dacă nu ai prieteni.
Probabilitatea să găsești jumătatea perfectă e foarte mică. S-ar putea să-ți petreci viața întreagă căutând. Dar dacă în acești ani ai lângă tine un prieten/ o prietenă, viața ta poate fi bună, chiar foarte bună.
Cred că e adevărat că a avea un prieten este mai important decât a avea un înger, cum spunea Nichita. Cu mențiunea că prietenii sunt uneori îngeri sub acoperire.
Să ne bucurăm de ei.
Anca-Iulia Beidac Poetă, avocată, iubitoare de Muzică, de animale și de oameni. Cântă la vioară și la pian și îi place să scrie. Despre oameni, despre animale, despre cărți, despre filme și despre Muzică. Nu neapărat în această ordine. În 2019, a debutat în poezie cu volumul bilingv (română-engleză) „pink porn guerrilla”. De atunci, poeziile sale au mai fost publicate în antologii de poezie, volume colective și reviste de literatură.
