Motto: „Bluza românească nu va ieși niciodată din modă. Ca toate celelalte haine tradiționale, ea este transmisă din generație în generație”. (Yves Saint Laurent)

Yves Saint Laurent, unul dintre cei mai cunoscuți creatori de modă ai secolului al XX-lea, a folosit ia românească în conceptul vestimentar pe care l-a promovat. Unul dintre cei mai mari designeri ai secolului trecut chiar a și spus câteva cuvinte cu privire la ia românească, o caracteristică definitorie a poporului nostru: A Romanian blouse does not belong to any period. All peasant clothes are passed down from century to century without going out of fashion. (engl.)

(Sursă foto: Historyinpictures -Facebook)

Mai mult decât atât, celebrul creator de modă prezent și la înmormântarea lui Christian Dior și fotografiat de Loomis Dean în 1957, a plecat la frageda vârstă de 17 ani pentru a lucra pentru maestrul său. După decesul lui Christian Dior, Yves, la numai 22 de ani împliniți, a primit sarcina de a salva casa Dior de la falimentul iminent. A și reușit acest lucru.

Potrivit site-ului lablouseroumaine.ro, Didier Grumbach, decanul Institutului Francez de Modă și Președinte al Camerei Sindicale de Haute Couture, ar fi spus câteva cuvinte despre pasiunea lui Yves pentru ia românească: A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie “românească”, a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult.( Foto: Annette Stai în „La blouse roumaine” de Yves Saint Laurent, inspirată de pictura lui Henri Matisse, 1981.)

Ia românească are chiar și o zi a ei. Este vorba de ziua de 24 iunie, moment în care se celebrează Ziua Internațională a Iei. Pictorul francez Henri Matisse este primul care pune „bluza românească” pe harta internațională a vestimentațiilor prin celebra pictură „La Blouse Roumaine”. Tabloul pictorului francez a fost terminat în 1940, moment în care viitoarea ie românească își făcea intrarea în repertoriul internațional.

          Se pare că Henri Matisse a ajuns să picteze acest tablou, datorită colecției pe care acesta a primit-o în dar de la pictorul român Theodor Pallady. La această oră, tabloul poate fi văzut la Centre Pompidou în cadrul Muzeului Național de Artă Modernă. „La Blouse Roumaine” nu a fost singurul tablou cu specific românesc pe care Matisse l-a pictat, ajungând chiar să creeze o colecție impresionantă cu această tematică.

            Patru decenii mai târziu, Yves Saint Laurent avea să se inspire din repertoriul de artă lăsat în urmă de Henri Matisse și să creeze o colecție unică pentru sezonul toamnă-iarnă, încă din anul 1981. Exemplul pe care creatorul de modă Yves Saint Laurent l-a dat lumii, a fost urmat decenii mai târziu și de alți reprezentanți ai inovației vestimentare precum: Tom Ford, Jean Paul Gaultier, Taylor Swift și alții. La ora actuală, conceptul vestimentar al celebrului creator de modă este în vogă, iar modelele sunt purtate cu mândrie de personalități din lumea muzicii și nu numai. Un exemplu în acest sens ar fi Adele. Cântăreața a purtat un model de ie, gândit de Tom Ford, lăsându-se fotografiată pentru coperta unei celebre reviste de modă.

            La extrema cealaltă, trebuie să amintim pictura lui Constantin D. Rosenthal, unul dintre fruntașii pașoptiști ai mișcării de la 1848-1849 care a imortalizat-o pe soția omului politic C. A. Rosetti, Maria Rosetti. După cum se poate observa și în fotografie, în portretul Mariei Rosetti, apar năframa și nelipsita ie. Acest tablou poate fi admirat la Muzeul Național de Artă a României.

Tot în spațiul românesc, emblematică pentru purtarea cu mândrie a iei românești a fost Regina Maria a României, ambasadoarea portului popular românesc. S-a lăsat deseori fotografiată în frumoasa vestimentație românească, simțind românește și influențând chiar și o colecție de cărți poștale cu respectiva tematică. Astăzi, 29 octombrie 1875, se împlinesc 145 de ani de la nașterea principesei și viitoarei regine, Maria a României. A fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Veșnic îmi stă înaintea ochilor apoteoza Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, împlinitorii visului de aur al neamului nostru.

Aștern pe hârtie aceste rânduri sub stăpânirea unor duioase amintiri. Am rămas singur în viață din generația Unirii, care s-a bucurat de roadele străduințelor ei pentru înfăptuirea Unirii Naționale. Au murit Ionel și Vintilă Brătianu, au dispărut din viață Iuliu Maniu, Alexandru Vaida și Ion Inculeț, au trecut în cele eterne Nicolae Iorga și Octavian Goga. Am rămas singur în viață, sortit să înfrunt prăbușirea măreței opere naționale, stropită cu sângele eroilor de la Mărășești„.

— Ion I. Nistor // Date autobiografice. Amintiri din închisoare, 1957.

Putem afirma că ia românească trece vertiginos de barierele țării noastre și se afundă în cultura universală, intrând fără dar și poate în aspectele emblematice ale prezenței umane de-a lungul istoriei. Domeniul comercial a fost influențat într-un mod decisiv de introducerea noului concept în materie de modă și vestimentație. Cum s-a și spus, ia românească a devenit chiar un subiect tabu pentru diferitele cercuri din România și din afara țării noastre. Așa cum și celelalte culturi își au elementele proprii, ia românească rămâne, pentru totdeauna și dintotdeauna, un element definitoriu al culturii românești.