„Cântecele mele reflectă în mare parte lumea provincială a unei fetiţe care trăieşte în Siena, cu toate poveştile ascunse. Am scris cântece şi am compus melodii care întotdeauna au narat probleme psihologice şi am cântat oamenilor despre ceea ce am descoperit. Rezultatul a fost cântece de o infinită tristeţe.”
Gianna Nannini – Furia și grația rockului italian
Există voci care zgârie cerul și sufletul în același timp. Voci care nu se supun modei, ci o sfidează. Gianna Nannini e una dintre ele. Un amestec de revoltă și melancolie, de răgușeală rock și poezie intimă, de chitară electrică și inimă deschisă.
Născută la 14 iunie 1954, la Siena, într-o familie conservatoare, Gianna părea predestinată altui drum: cel al disciplinelor exacte sau al meseriilor cuminți. Tatăl său era proprietarul celebrei patiserii Nannini, iar fratele ei, Alessandro, avea să devină pilot de Formula 1. Dar ea, Gianna, visa mai degrabă la sunetul frust și viu al unei chitare decât la dulciurile rafinate ale tradiției familiale.
Rockul, ca formă de eliberare
În anii ’70, Gianna pășește pe scena muzicii italiene cu o voce greu de clasificat. Prea puțin “cuminte” pentru pop, prea senzuală pentru punk, prea sinceră pentru a fi trecută cu vederea. În 1984, piesa „Fotoromanza”, scrisă împreună cu Fabrizio De André și produsă de Conny Plank, o transformă în star. Însă adevărata consacrare vine în 1986, cu „Bello e impossibile”, hit care devine imn și manifest, dincolo de granițele Italiei.
Femeie în lumea bărbaților
Gianna nu s-a temut niciodată să-și trăiască viața cu voce tare. Într-o industrie în care femeile erau, adesea, împinse spre seducție discretă sau subordonare artistică, ea a urcat pe scenă ca o amazoană cu microfonul în mână. Și-a purtat sexualitatea, convingerile politice și maternitatea târzie (a devenit mamă la 56 de ani) cu aceeași naturalețe cu care își striga refrenele.
Între poezie și protest
Textele sale sunt adesea tensionate între erotism și furie, între iubire și revoluție. Gianna cântă despre trup și libertate, despre Italia care visează și Italia care sângerează. A colaborat cu nume mari – de la Andrea Bocelli la Sting – dar nu și-a pierdut niciodată ADN-ul rebel.
O legendă vie
Astăzi, Gianna Nannini e mai mult decât o artistă: e un simbol. Nu doar al rockului italian, ci al curajului de a fi diferit, aspru, autentic. Cu fiecare concert, cu fiecare vers răgușit, continuă să ne amintească faptul că muzica adevărată nu cere permisiune – vine, se așază în piept și nu mai pleacă.
️ „Io senza te sono niente, ma non mi arrendo mai.”
(„Eu fără tine nu sunt nimic, dar nu mă dau niciodată bătută.”) – Gianna
https://www.youtube.com/watch?v=DUgJhqMKzzk
Attraverserò
Dentro la tua terra
Mi ritroverai
Io cavalcherò
Volerò tra il fulmini
Per averti
Sei sola al mondo
Meravigliosa paura
Di averti accanto
Occhi di sole
Mi bruciano in mezzo al cuore
Amo la vita meravigliosa
Brilla su di me
Voglio mille lune
Per accarezzarti
Pendo dai tuoi sogni
Veglio su di te
Non svegliarti
Non svegliarti ancora
Sei sola al mondo
Meravigliosa paura
Di averti accanto
Occhi di sole
Mi tremano le parole
Amo la vita
Meravigliosa
Un bacio lento
Meravigliosa paura
Di averti accanto
Tu scendi nel paradiso
Muoio d’amore
Meraviglioso
English Excerpt – The Rebel Voice of Italian Rock
There are voices that scrape the sky and the soul alike. Gianna Nannini is one of them. Born in Siena in 1954, she rose from a conservative background to become one of Italy’s fiercest and most poetic rock icons. With her raspy voice and unapologetic presence, she redefined what it means to be a woman in music: fierce, free, and true. From Bello e Impossibile to her late motherhood, her life is a testament to passion lived loudly and art that dares to speak.
Gianna doesn’t sing to please. She sings to awaken.
