Dor
Când se exilează
Se așază de-a lungul căii ferate,
În Europa,
Sau, dacă mai e loc, pe lângă gări. Să fie mai aproape de casă,
Să poată prinde primul tren
La o adică. Asta le dă sentimentul
Că nu s-au îndepărtat prea mult.
Mergând pe lângă calea ferată,
Sau auzind șuieratul trenurilor,
Ei comunică permanent
Cu țara.Primăvara, mai ales,
Când magnetismul terestru
Tulbură sus cocorii,
Ei stau triști pe bagaje
Și ascultă cum, intraductibil,
Vuiește terasamentul
De dor.
Citiți și Românie, te strig!
Despre scriitor și opera lui, click AICI: ”Născut in satul Bulzești (1936) si considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani, Marin Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist si traducător) a fost cunoscut în timpul vieții (1936-1996) pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse in: SUA, Canada, Mexic, Brazilia, Columbia, India, Anglia, Germania, Franța, Grecia, Suedia, Italia, Olanda, Spania, Portugalia, China, Singapore, Rusia, Cehia, Slovacia, Serbia, Macedonia, Bulgaria s.a., totalizând peste șaizeci de cârti apărute în străinătate.
A publicat primul său volum („Singur printre poeți”) in 1964 si de atunci a impus un stil degajat, ușor ironic, fantezist (care atenuează reflecția gravă), deconcertant, de multe ori feroce în profundul său simt critic. Ca dramaturg, Sorescu este autorul unei capodopere, Iona, care împreună cu alte piese ale sale, figurează în repertoriul multor teatre din lume.
Piesele sale s-au bucurat de o primire excepțională, fiind traduse si reprezentate pe scene din Paris, Zurich, Tampere, Berna, Copenhaga, Geneva, Napoli, Helsinki, Dortmund, Varșovia si Port-Jefferson-SUA.”
Autorii români pot fi găsiți AICI.