Probabil stiţi deja că pictura „Guernica” a lui Pablo Picasso, pictată în 1937, este printre cele mai apreciate lucrări ale sale, dar știţi cum şi de ce a creat el această capodoperă anti-război?
-
Guernica a fost o pictură comandată
Această pictură a fost comandată de către Guvernul Democrat Spaniol pentru a fi expusă la Expoziţia Internaţională dedicată Artei şi Tehnologiei de la Paris în anul 1937.
2. Picasso nu a fost în Spania în timp ce lucra la pictură
Picasso locuia în Franţa încă din anul 1904, alegând să se „autoexileze” din cauza regimului autocratic militar condus de Generalul Francisco Franco.
3. Franco îşi învinovăţeşte opozanţii pentru bombardamentul din Guernica
Guernica, după bombardament
Tabloul simbolizează atacul aliaţilor germani şi italieni ai Generalului Franco asupra oraşului Guernica, o importantă fortăreaţă a opozanţiilor republicani, care se opuneau naţionalismului susţinut şi propagat de Franco. Se estimează că au murit între 200 şi 1000 de locuitori ai oraşului Guernica în timpul bombardamentului. Acest eveniment tragic a fost unul dintre primele atacuri aeriene masive împotriva unei populații civile.
4. Picasso, inspirat de un articol din THE TIMES
Picasso nu a fost martor la incidentele din Guernica, dar a fost profund mişcat de un articol al jurnalistului George Steer, publicat în ziarul american THE TIMES. Titlul articolului era: ”Tragedia din Guernica: un oraş distrus de atacul aerian”.
5. A început să lucreze în ultimul minut
Picasso a fost atât de afectat de articolul din THE TIMES încât a renunţat la toate celelalte proiecte pentru a se dedica acestei capodopere. A început pictura la 1 Mai 1937, cu aproximativ trei săptamâni înainte de începerea expoziţiei.
6. Picasso a lucrat simultan la o altă lucrare critică asupra regimului Franco
Este destul de impresionant faptul că a reuşit să termine acea capodoperă în doar o lună, dar este uimitor faptul că artistul lucra în tot acest timp la încă un proiect, o colecţie de schiţe care va purta numele ”The Dream and Lie of Franco”(„Visul şi Minciuna lui Franco”).
7. Pictura a evoluat pe parcurs
În prima fază, pictura avea în centru un pumn, ca simbol al rezistenţei, dar a fost eliminat deoarece fusese adoptat ca simbol de regimul Franco.
8. Pictura era prevăzută cu elemente de culoare, dar s-a renunțat la idee și a fost pictată alb-negru
El a inclus o pată de roșu care provine dintr-un ochi al femeii plângând, precum și mostre de tapet colorate. Nici unul dintre aceste elemente nu s-a regăsit în versiunea finală.
9. Picasso a refuzat să vorbească despre simbolistica tabloului
După multe încercări de a se explica semnificația elementelor simbolice care compun tabloul, a fost provocat și Picasso la o lămurire asupra acestora. „Boul e un bou, şi calul e un cal.”, a spus el, referitor la cele două animale prezente în tablou, adăugând: „Dacă dai o semnificație anumitor lucruri în picturile mele, poate fi foarte adevărat, dar nu este intenția mea să dau acest înțeles. Ce idei și concluzii ați obținut am obținut și eu, dar instinctiv, inconștient. Fac pictură pentru pictură. Pictez obiectele pentru ceea ce sunt.”
Dar există și alte posibile interpretări pe care ochiul avizat al unui cunoscător le poate surprinde ca simbolistică:
- Oameni și animale torturate: „Guernica” prezintă scene de groază, cu oameni și animale care urlă și suferă. Figurile sunt contorsionate și dezumanizate, reflectând disperarea și durerea victimelor bombardamentului.
- Simboluri ale războiului: Pictura conține elemente precum sabia, lanseta și flăcările, care reprezintă distrugerea și violența războiului.
- Lumină și umbră: Picasso folosește contrastul dintre lumină și umbră pentru a sublinia dramatismul scenei. Lumina pare să se scurgă din fereastra spartă, iluminând scenele de suferință.
- Simbolul mâinii deschise: O mână deschisă este un element central al picturii și simbolizează neputința și vulnerabilitatea victimelor. Ea pare să strige în disperare împotriva violenței.
10.Pictura nu a fost apreciată la început așa cum este acum.
Astăzi, Guernica este sărbătorită ca una dintre realizările fundamentale ale lui Picasso. Dar ea nu a fost mereu considerată o capodoperă. Printre cei mai importanți detractori ai piesei au fost criticul american Clement Greenberg (care a numit Guernica „jerky” și „compressed”), pictorul francez și comunistul Edouard Pignon (care a incriminat pictura pentru mesajul politic pierdut și lipsa empatiei pentru clasa muncitoare), filozoful Paul Nizan (care a împărtășit sentimentele lui Pignon și a numit în continuare Guernica un produs al mentalității burgheziei) și pictorul abstract american Walter Darby Bannard (criticând în special scara contraintuitivă a picturii). După ce a fost creată, „Guernica” a fost expusă în mai multe țări pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la ororile războiului. Pictura a călătorit în America de Nord și America de Sud într-un efort de a aduna fonduri pentru ajutorarea victimelor războiului civil spaniol.
11. Germania nazistă a „luat la ochi” pictura lui Picasso datorită mesajului ei anti-război.
Datorită atât mesajului antifascist al picturii, cât și aversiunii personale a lui Adolf Hitler față de arta modernă, ghidul oficial German pentru Expoziția Internațională de la Paris a recomandat să nu fie vizitată piesa lui Picasso, pe care o numea „o grămadă de părți ale corpului pe care ar putea să le vopsească orice copil de patru ani”.
12. Câțiva ani mai târziu, Germania a folosit pictura într-o campanie militară, atribuindu-i cu totul alt înțeles.
Aparent neînțelegând natura picturii și esența sa umanistă, armata germană a folosit pictograma într-o reclamă de recrutare în 1990. În anunț a apărut sloganul „Imaginile ostile ale inamicului sunt părinții războiului”.
13. Întrebat de un ofiţer german, privitor la lucrare, Picasso a dat un răspuns excepţional:
Pablo Picasso
Ofiţerul a întrebat: Tu ai făcut asta?
Picasso a răspuns: Nu, tu ai făcut-o!
14.Tabloul a fost ținta defăimării din partea unui activist anti-război
La un moment dat, după o lungă rezidență la Muzeul de Artă Modernă din New York, Guernica a suferit un act de defaimare politică. În 1974, Tony Shafrazi – care mai târziu ar fi deveni un comerciant de artă respectat – a pictat cu spray cuvintele „KILL ALL LIES” ( Ucideți toată minciuna) peste pictură. După reținerea sa de către securitatea muzeului, Shafrazi a strigat: „Sunați curatorul. Eu sunt doar un artist.”
„Guernica” a devenit un simbol internațional al păcii și a fost adesea asociată cu protestele împotriva războiului și a violenței. Ea se află acum în Muzeul Reina Sofia din Madrid și rămâne o atracție majoră pentru turiști și iubitori de artă din întreaga lume.
15. Pictura a fost acoperită în timpul unui discurs la sediul Naţiunilor Unite deoarece a fost considerată „prea violentă”.
Din 1985 până în 2009, Organizația Națiunilor Unite a împodobit intrarea în Consiliul de Securitate cu o tapiserie, reproducere după Guernica. În februarie 2003, secretarul de stat Colin Powell a ținut un discurs televizat la ONU, declarându-se în favoarea declarației iminente de război a Americii împotriva Irakului. O cortină albastră mare a acoperit tapiseria în timpul discursului lui Powell.
Câtă istorie poate ascunde o bucată de pânză…
Traducere și adaptare: David Gurău
Sursă foto: pinterest.com
