Gianna Nannini (n. 14 iunie 1956) este compozitoare si cântăreață rock, italiană. A devenit populară prin cântecele sale Latin Lover, Fotoromanza, Bello e impossibile, Meravigliosa creatura sau I maschi, cu care a obținut numeroase premii internaționale.

De ani buni luptă cu o depresie, pe care nu a ales s-o ascundă: „Cântecele mele reflectă în mare parte lumea provincială a unei fetiţe care trăieşte în Siena, cu toate poveştile ascunse. Am scris cântece şi am compus melodii care întotdeauna au narat probleme psihologice şi am cântat oamenilor despre ceea ce am descoperit. Rezultatul a fost cântece de o infinită tristeţe.”

Într-un interviu cu Andrei Partoș, artista declara: „Chiar dacă în Europa se vorbesc multe limbi, sunt de părere că cel mai bine îți exprimi emoțiile în limba maternă. Ar fi păcat să globalizăm muzica și să cântăm cu toții în engleză. Textele pieselor pot fi traduse.” și astfel, piesele ei consacrate sunt în limba italiană, în care s-a simțit mereu „acasă”. În urma turneului din România, a mărturisit „Am descoperit în România o viață de noapte fascinantă, bogată în muzică internațională, care îți oferă șansa să te întâlnești cu oameni ce te cunosc și ce-ți știu piesele. M-am simțit la fel ca și în Italia, o afecțiune intensă și generoasă”.

Încă o curiozitate: Gianna Nannini a devenit mamă la 54 de ani, iar fetița ei, Penelopa, i-a moștenit talentul.

Vocea ei cu un timbru special a făcut generații întregi s-o îndrăgească și să-i asculte hiturile, cu toate că e considerată controversată prin aspectul masculin pe care și l-a desemnat ca stil, însă doar în ceea ce privește vestimentația. Versurile melodiilor ei emană însă o sensibilitate pur feminină, fiind romantice, majoritatea abordând teme sentimentale.

Che cos’è?
C’è nell’aria qualcosa di freddo
Che inverno non è
Che cos’è?
Questa sera i bambini per strada
non giocano più
Non so perché
l’allegria degli amici di sempre
non mi diverte più.
Uno mi ha detto che
lontano dagli occhi
lontano dal cuore
e tu sei lontano
lontano da me
Per uno che torna
e ti porta una rosa,
mille si sono scordati di te
Lontano dagli occhi
lontano dal cuore
e tu sei lontano
lontano da me
Ora so
che cos’è questo amaro sapore
che resta di te
quando tu
sei lontano e non so dove sei
cosa fai, dove vai
E so perché
non so più immaginare il sorriso
che c’è negli occhi tuoi
quando non sei
con me
Lontano dagli occhi…

Gianna Nannini – Furia și grația rockului italian

Există voci care zgârie cerul și sufletul în același timp. Voci care nu se supun modei, ci o sfidează. Gianna Nannini e una dintre ele. Un amestec de revoltă și melancolie, de răgușeală rock și poezie intimă, de chitară electrică și inimă deschisă.

Născută la 14 iunie 1954, la Siena, într-o familie conservatoare, Gianna părea predestinată altui drum: cel al disciplinelor exacte sau al meseriilor cuminți. Tatăl său era proprietarul celebrei patiserii Nannini, iar fratele ei, Alessandro, avea să devină pilot de Formula 1. Dar ea, Gianna, visa mai degrabă la sunetul frust și viu al unei chitare decât la dulciurile rafinate ale tradiției familiale.

Rockul, ca formă de eliberare
În anii ’70, Gianna pășește pe scena muzicii italiene cu o voce greu de clasificat. Prea puțin “cuminte” pentru pop, prea senzuală pentru punk, prea sinceră pentru a fi trecută cu vederea. În 1984, piesa „Fotoromanza”, scrisă împreună cu Fabrizio De André și produsă de Conny Plank, o transformă în star. Însă adevărata consacrare vine în 1986, cu „Bello e impossibile”, hit care devine imn și manifest, dincolo de granițele Italiei.

Femeie în lumea bărbaților
Gianna nu s-a temut niciodată să-și trăiască viața cu voce tare. Într-o industrie în care femeile erau, adesea, împinse spre seducție discretă sau subordonare artistică, ea a urcat pe scenă ca o amazoană cu microfonul în mână. Și-a purtat sexualitatea, convingerile politice și maternitatea târzie (a devenit mamă la 56 de ani) cu aceeași naturalețe cu care își striga refrenele.

Între poezie și protest
Textele sale sunt adesea tensionate între erotism și furie, între iubire și revoluție. Gianna cântă despre trup și libertate, despre Italia care visează și Italia care sângerează. A colaborat cu nume mari – de la Andrea Bocelli la Sting – dar nu și-a pierdut niciodată ADN-ul rebel.

O legendă vie
Astăzi, Gianna Nannini e mai mult decât o artistă: e un simbol. Nu doar al rockului italian, ci al curajului de a fi diferit, aspru, autentic. Cu fiecare concert, cu fiecare vers răgușit, continuă să ne amintească faptul că muzica adevărată nu cere permisiune – vine, se așază în piept și nu mai pleacă.

️ „Io senza te sono niente, ma non mi arrendo mai.”

(„Eu fără tine nu sunt nimic, dar nu mă dau niciodată bătută.”) – Gianna