Problematica eutanasiei animalelor

Prezenta lucrare are la bază perspectivele etico-filosofice ale cercetătorilor Robert E. Meyer, W. E. Morgan Morrow, dezvoltate în lucrarea The Well-Being of Farm Animals. Challenges and Solutions în ceea ce privește problematica eutanasiei animalelor, precum și câteva teorii dezvoltate de David DeGrazia în Taking animals seriously, care vor servi problematicii eutanasiei animalelor, dezvoltată prin intermediul acestei cercetări.

sursă: amazon.com

Robert E. Meyer și W. E. Morgan Morrow în The Well-Being of Farm Animals. Challenges and Solutions

Potrivit teoriei cercetătorilor Robert E. Meyer și W. E. Morgan Morrow, prezentate în lucrarea The Well-Being of Farm Animals. Challenges and Solutions, pornind de la etimologia greacă a termenului Euthanasia, această procedură ar trebui să reprezinte o gestionare umană și responsabilă a suferinței animalului în cauză, nicidecum o cale ușoară pentru producătorii cu resurse financiare restrânse [1].

Cu toate acestea, din punct de vedere practic, producătorii cu resurse financiare restrânse ar putea prefera, în cazuri extreme, să opteze pentru eutanasia unui animal bolnav, cu toate că salvarea – din perspectivă medicală – a necuvântătoarei ar putea fi posibilă. Eutanasia ar trebui să reprezinte, mai degrabă, o „unealtă” pentru producători, adică o dublă soluție: pe de-o parte, procedura medicală ar curma suferința animalului în cauză (animal pentru care nu există altă soluție medicală) și, pe de altă parte, ar proteja sănătatea celorlalte animale [2].

În teorie, eutanasia ar trebui luată în considerare dintr-o perspectivă umană și pertinentă. Din punct de vedere practic, însă, în ferme este dificil să se procedeze corect din punct de vedere etic întotdeauna [3], deși așa ar fi ideal. Problema industrializării rapide a agriculturii a determinat fermierii, respectiv producătorii, să ofere mai puțină atenție problemelor medicale ale fiecărui animal în parte[4], astfel încât eutanasia unei porcine bolnave[5], de pildă, ar însemna o soluție mai rapidă și mai rentabilă din punct de vedere financiar decât tratarea medicală a animalului și costurile aferente.

În cadrul fermelor eutanasia medicală (și justificabilă din punct de vedere etic) reprezintă cea mai blândă și rapidă soluție pentru animalul suferind. Cu toate acestea, nu putem face abstracție de cruzimea la care sunt supuse animalele bolnave (sau puii care reprezintă o povară din punct de vedere financiar) care sunt omorâte de către angajații obligați de către manageri să „eutanasieze” animalele în cauză, așa cum nu putem face abstracție de disconfortul psihologic, respectiv de traumele la care sunt supuși acești angajați [6].

David DeGrazia, Taking animals seriously

În lucrarea Taking animals seriously, David DeGrazia ridică problema unei perspective etice asupra vieții animalelor, considerând că – cel puțin în aparență – etica ar trebui să vizeze problematica animalelor [7].

Potrivit teoriei autorului, animalele, cel puțin cele senzoriale, au interese [8]. David DeGrazia distinge, în cazul omului, două tipuri de interese: interesul de a obține ceva (de pildă, un loc de muncă) și interesul de a-ți satisface nevoile primare (de pildă, nevoia de hrană)[9], astfel încât – presupunându-se că animalul non-uman are interesele antemenționate – printre interesele acestuia se numără cel de a nu suferi (atât fizic, cât și psihologic), ceea ce înseamnă că animalele au dreptul de a fi eutanasiate în mod uman, fără suferință, și doar dacă nu există o soluție mai bună.

David DeGrazia (sursă: columbian.gwu.edu)

În privința procedurii medicale de eutansie a animalelor se pune, așadar, problema: în ce măsură este normal din punct de vedere etic ca o astfel de decizie să fie luată strict din considerente medicale (în cazul în care aceasta reprezintă unica soluție pentru animalul suferind) și în ce măsură este normal din punct de vedere etic ca o astfel de decizie să fie luată din alte considerente? Normalitatea, însă, este subiectivă, așadar există șanse foarte mari ca într-un mediu în care agricultura reprezintă o afacere, alegerea producătorilor de a eutanasia animalele suferinde să fie de ordin financiar, mai degrabă, decât de ordin uman, etic.

Pe de altă parte, în ceea ce privește animalele de companie, există șanse considerabile ca un stăpân care deține un animal bolnav să aleagă injecția letală în locul tratamentului animalului, în cazul în care tratamentul este unul mult prea costisitor pentru stăpân sau/ și în cazul în care animalul are o vârstă înaintată. Făcând acest exercițiu de imaginație, ne putem da seama că eutanasia unui animal suferind nu poate fi de fiecare dată rezultatul unei decizii corecte din punct de vedere etic, deși așa ar fi ideal și spre o astfel de decizie ar trebui să tindă orice posesor de animale.

Prezenta lucrare nu are un caracter exhaustiv, însă problematica eutanasiei animalelor reprezintă – încă – un  subiect delicat, așadar consider că o perspectivă amplă – etico-filosofică – asupra  acestui subiect este binevenită în domeniul cercetării, ba mai mult: este necesară.

sursă: Christopher Carson, Unsplash

***

[1] Eutanasia (derivată din termenul grecesc, însemnând „moarte bună”) reprezintă o soluție umană și responsabilă pentru animalele de fermă care se află în această situație. Eutanasia nu este și nu ar trebui să fie

niciodată considerată „calea ușoară” pentru producătorii săraci. (trad. proprie), în Robert E. Meyer, W. E. Morgan Morrow The Well-Being of Farm Animals. Challenges and Solutions, edited by G. John Benson, Bernard E. Rollin, Issues in Animal Bioethics Series Blackwell Publishing, Iowa, 2004, p. 351.

[2] Eutanasia ar trebui să fie considerată, mai degrabă, o unealtă pentru producători: un mod de a curma suferința animalului bolnav  și de a proteja sănătatea celorlalte animale. (trad. proprie), în ibidem.

[3] Conform definiției, eutanasia ar trebui să fie o procedură oportună și umană; în practică, este dificil ca în ferme aceste două însușiri ale eutanasiei să fie posibile simultan de fiecare dată. (trad. și adapt. proprie), în ibid.

[4] Robert E. Meyer, W. E. Morgan Morrow, The Well-Being of Farm Animals. Challenges and Solutions, edited by G. John Benson, Bernard E. Rollin, Issues in Animal Bioethics Series Blackwell Publishing, Iowa, 2004, p. 351.

[5] Idem.

[6] Suferința muncitorilor asociată cu etuanasia animalelor din ferme reprezintă o problemă greu de înțeles în domeniul agriculturii; cine e cel mai afectat, cum își pot exprima angajații temerile, cum poate fi suferința lor alinată?(trad. proprie) în Idem.

[7] De ce am crede că animalele ridică vreo problemă de ordin etic? Ce e greșit cu ignorarea totală a animalelor?Un răspuns scurt ar consta în faptul că animalele au interese, iar etica este centrată, în principiu, pe interese, așadar, la o primă impresie, ar părea că etica ar trebui să fie preocupată de animale.(trad. și adaptare proprie), în David DeGrazia, Taking animals seriously. Mental life and moral status, Cambridge University Press, New York, 1996, p. 39.

[8] Pentru moment, ne putem mulțumi cu afirmația conform căreia animalele care au dorințe, preferințe, gânduri sau care sunt capabile de suferință și de bucurie, au interese. (trad. proprie), p. 40 în ibidem.

[9] p. 39, ibidem.

Citește și: SØREN AABYE KIERKEGAARD: DE LA ANGOASĂ LA REVOLTĂ

Miruna Maria Miron

M-am născut în Cluj-Napoca, județul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secția artă dramatică, promoția 2010-2014), Facultatea de Istorie și Filosofie (secția Filosofie, nivel licență) în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoția 2015-2018) și cursurile masterale ale Facultății de Litere, în cadrul aceleiași universități (masteratul de Studii Literare Românești, promoția 2018-2020). Am publicat poezii în revistele  „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la Păltiniș”, „eCreator” și „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 și membră a Cenaclului Literar Studențesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „Echivalențe”. Momentan, urmez cursurile Școlii Doctorale de Filosofie în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” (Cluj-Napoca), pregătind o teză de doctorat în domeniul eticii aplicate.