Lucrurile cu-adevărat importante
se petrec din întâmplare
e de-ajuns să te afli în trecere
ca valul pe vârf
cât poți fi de grațios
un pescăruș ți se așază
pe umăr și-ți picură
conuri în iris
tu-i smulgi cu grijă pana albastră, el
mulțumește frumos
și-aruncă pieptul în față timpul
are picioare mai lungi ca uitarea
dar ale ei sunt de vis.
foto tumblr.com
Citește și Nestins
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
